Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Documentar Peste 30 de sfinți îi așteaptă pe credincioși la Catedrala Mitropolitană din lași

Peste 30 de sfinți îi așteaptă pe credincioși la Catedrala Mitropolitană din lași

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Documentar

Evlavia față de Sfânta Parascheva de la Iași este mult cunos­cută. Însă mai puțin se cunoaște că în tezaurul Catedralei mi­tropolitane se păstrează părticele din moaștele mai multor sfinți: apostoli, martiri și cuvioși. Aceste moaște provin din diferite donații mai vechi ori mai noi. Unele dintre ele au aparținut unor mănăstiri din cuprinsul eparhiei și au fost aduse în vremea păstoririi mitropoliților Veniamin Costachi și losif Naniescu. La îndemnul Înaltpreasfințitului Mitropolit Daniel, ele au fost așezate într-o raclă de argint, lucrată la Atena, spre închinare în Duminica Tuturor Sfinților din anul 2003. Vă oferim în continuare câteva detalii despre viețile acestor sfinți.

Trupurile sfinților, neputrezi­te, au fost păstrate cu mare grijă de creștini. Pe mormintele mar­tirilor s-au înălțat mai târziu biserici și în fiecare Sfântă Masă ca și-n Sfintele Antimise s-au așezat părticele din trupurile lor. Și astăzi, în fiecare biserică, măcar o fărâmă din moaștele sfinților mărturisitori se păstrea­ză pe Masa Sfântului Altar, locul cel mai sfânt din biserică. Pe mărturia lor s-a zidit Biserica.

Ierusalimul și Locurile Sfinte, Roma, Tesalonicul, Lugdunumul (Lyonul), Capadocia, Niculițelul și atâtea alte locuri păstrează co­ morile numeroaselor mărturisiri. Mii de creștini au preferat să moară decât să-și piardă sufletul. Așa se explică faptul că după Edictul de la Mediolan (313 d.H.) numeroase biserici din Roma, Constantinopol, Niceea, Capado­cia, Ancira, Pergam, Efes și multe altele au avut moaște de sfinți. În Constantinopol, împărații au a­vut evlavie deosebită pentru sfinți. Racle de aur sau argint, măiestrit lucrate, acopereau sfin­ tele relicve. Multe dintre acestea au fost luate samavolnic de către cruciați și duse în Apus. Muntele Athos, grație nenumăratelor da­nii împărătești, are și el un te­zaur neprețuit de sfinte moaște.

La noi, domnitori pioși ca Ale­xandru cel Bun, Neagoe Basarab sau Vasile Lupu au dorit să îm­podobească bisericile din cetățile lor de scaun cu moaștele unor sfinți. Cinstiți în trecut ca și astăzi, Sfinții loan cel Nou de la Suceava, Parascheva de la Iași și Filofteia de la Argeș, ca și alți sfinți cum ar fi Dimitrie cel Nou, Calinic Cernicanul ori Grigorie Decapolitul - ale căror moaște se află în bisericile din țara noastră, ocrotesc pământul românesc.

  • Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu, pomenit la 25 aprilie, era de neam evreu, din seminția lui Levi, ucenic al Sf. Apostol Petru și fiu iubit al acestuia întru Sfântul Duh.
  • Sfântul Apostol Filip, pomenit la 14 noiembrie, era din ceata ce­lor 12 Apostoli, din Betsaida Galileii, împreună cetățean cu Andrei și cu Petru, și devine unul din cei mai zeloși ucenici,  însoțind pe Mântuitorul lisus Hristos.
  • Sfântul Apostol Vartolomeu, pomenit la 11 iunie, a propo­văduit Evanghelia în Arabia, Persia și a ajuns pînă în India.
  • Sfântul Apostol Varnava, po­menit la 11 iunie, face parte din cei 70 de Apostoli, născut în Insula Cipru, iar numele se tâlcuiește „fiul mângâierii”.
  • Sfântul Sfințit Mucenic Dioni­sie Areopagitul, pomenit la 3 oc­tombrie, s-a născut în Atena, făcea parte din cei din fruntea Areopagului, adică din sfatul înțelepților cetății.
  • Sfântul Grigorie Teologul, po­menit la 25 ianuarie, se naște la Arianz, aproape de Nazians, pe la 329-330, ca fiu al Episcopului Gri­gorie - numit „cel bătrân”, mama sa Hana fiind o creștină pioasă.
  • Sfântul loan cel Milostiv, pome­nit la 12 noiembrie, a fost cipriot de neam, fiul lui Epifanie, domnul ță­rii, din Amatunda Ciprului, și a trăit pe vremea lui Eraclie, îm­păratul Bizanțului (610 - 641).
  • Sfântul Ierarh Modest, Arhie­piscopul Ierusalimului, pomenit la 18 decembrie, s-a născut în Ce­tatea Sevastia, rămâne orfan la cinci luni, părinții murind pentru Hristos în închisoare. Ajunge să fie vândut de fiii unui necredin­cios pe care, după multe încercări, reușește să-l boteze. Merge la Ie­rusalim să se închine la Mormânt, apoi urcă în Sinai și este hirotonit la al 59 - lea an de viață.
  • Sfântul Epifanie, pomenit la 12 mai, a fost atras de monahii contemporani ai Palestinei, mai ales de Sf. Ilarion. În anul 367 a fost ales Episcop de Salomina, numită mai târziu Constanța, în Insula Cipru.
  • Sfântul Mare Mucenic Gheor­ghe, pomenit la 23 aprilie, a trăit pe vremea împăratului Dioclețian, rămânând fără tată din co­pilărie. Îmbrățișează slujba ar­melor, cucerind în scurtă vreme înalte cinstiri și dregătoria de conducător de oaste. Tânărul Gheorghe mărturisește credința în Hristos, pentru care va fi în­ temnițat și supus la chinuri. Și-a plecat capul sub sabie și a fost tăiat în ziua de 23 aprilie.
  • Sfântul Mare Mucenic loan cel Nou de la Suceava, pomenit la 2 iunie, a fost cu neamul din slăvită și marea Cetate Trapezumta, de lângă Marea Neagră. Era un mare neguțător, dar și un bun creștin, rugându-se și postind, miluind și mângâind pe cei ce pătimeau de boli. A sfârșit martirizat.
  • Sfântul Mucenic Trifon, po­menit la 1 februarie, a trăit pe vremea împăraților Gordian (234 - 249) și Decius (250 - 253).
  • Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat, pomenit la 8 februarie, a trăit pe vremea împăratului Licinius (308 - 312), din Efhaida, nu­mele de Stratilat arătând că era un mare conducător de oaste. I se încredințează conducerea Cetății Heracleea, lângă Marea Neagră.
  • Sfântul Sfințit Mucenic Hara­lambie, pomenit la 10 februarie, a trăit la sfârșitul sec. al Il-lea și începutul sec. al IlI-lea. Este, cel mai vârstnic Sfânt Mucenic din câți prăznuiește Biserica lui Hristos. A fost Episcop al Cetății Magnezia din Asia Mică.
  • Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron, pomenit la 17 februarie, trăiește tot în timpul împăratului Dioclețian (284 - 305), ca și Sf. Gheorghe, ostaș din ceata Tironilor (recruților).
  • Sfinții 40 de Mucenici, pome­niți la 9 martie, suferă prigoana în timpul lui Licinius, în Cetatea Sevastiei din Armenia.
  • Sfântul Mare Mucenic și Tă­măduitor Pantelimon, pomenit la 27 iulie, din Cetatea Nicomidei, se numea Pandoleon, fiind bote­zat cu numele Pantelimon, adică „cel cu totul milostiv”, primind și darul facerii de minuni, ca doctor fără de plată.
  • Sfântul Mare Mucenic Artemie, pomenit la 20 octombrie, duce și dregător în Alexandria, a fost un conducător credincios în timpul lui Iulian Apostatul (361 - 363).
  • Sfântul Mucenic Mina, pome­nit la 11 noiembrie. Creștin vir­tuos, iar cu slujba ostaș din Cetatea tribunului Firmilian, Sf. Mina a trăit pe vremea împă­raților Dioclețian și Maximian (286 - 305).
  • Sfântul Sfințit Mucenic Anti­pa, pomenit la 11 aprilie, „Antipa, martorul Meu, credinciosul Meu, care a fost ucis la voi, acolo unde locuiește Satana” - Scrierile Apos­tolice. Episcop al Pergamului, An­tipa este neclintit în credință și statornic în viața îmbunătățită, iar în mijlocul necredincioșilor strălucea ca o rază, izgonind în­ tunericul rătăcirii și al închinării idolilor.
  • Sfânta Mare Muceniță Varva­ra, pomenită la 4 decembrie, fiică a unui elin din Răsărit - Dioscor, era păzită de tatăl său într-un turn pentru frumusețea ei. Aceas­tă fecioară credea în Hristos și nu și-a ascuns credința în fața păgânilor.
  • Sfântul Sfințit Mucenic Elefterie, pomenit la 15 decembrie, avea numai mamă, care învățase credința creștină de la Sf. Apostol Pavel. La 15 ani este hirotonit diacon, la 18 - preot, la 20 Episcop de Iliric. Aducând pe mulți la credință, atrage atenția împăra­ tului Adrian (117-138), care îl supune la chinuri.
  • Sfântul Mucenic Armin
  • Sfânta Mare Muceniță Chiriachi, pomenită pe 7 iulie, trăiește în vremea lui Dioclețian, este despărțită de familie și trimisă în lanțuri la Galeriu din Nicomidia. Primește cumplite lovituri de toiege, rugându-se neîncetat. Moaș­tele ei se află într-o cutie mai mică, de argint, pe care sunt gra­vate următoarele: „Sfintele moaș­te din mâna Sfintei Mucenițe Chiriachi de la Episcopia Hușilor. Oferită Înaltpreasfinției Sale, losif Naniescu, Arhiepiscopul și Mitropolitul Moldovei și Sucevei, la Jubileul a 25 de ani de arhipăstorire de Smeritul Episcop al Hușilor, Silvestru Bălănescu. 6 iulie 1900”.
  • Sfânta Muceniță Parascheva din Roma, pomenită la 26 iulie. Tunsă în monahism, propovăduiește în timpul lui Antonim (138 - 161), scăpând nevătămată printr-o minune, mulți crezând în Domnul din acel ceas.
  • Sfântul Mucenic Ermoghen, pomenit la 24 iulie, este eparhul trimis de Împăratul Maximian (305-313) ca să-l întoarcă de la credință pe Sf. Mina. Dar văzând cât de minunat și preaslăvit se tămăduiau rănile muceniciei acestuia, mărturisește pe Hristos și este botezat de însuși Sf. Mina.
  • Sfinții 10 Mucenici uciși în Creta, pomeniți la 12 august (23 decembrie), s-au nevoit pentru credință în zilele lui Decius, în Insula Creta.
  • Cuvioșii din Mănăstirea „Sf. Sava” (Ierusalim). Când era împărat Constantin și mama sa Irina (790 - 802), viețuiau în Mă­năstirea Sava, egumen fiind Va­sile, liniștea lor fiind tulburată des de arabi. În anul 800, la 20 martie, în timpul Postului Mare, o ceată de 60 de jefuitori distrug chiliile și omoară o parte din călugări, între care se afla și Sf. Sava.
  • Cuviosul Atanasie, pomenit la 5 iulie, avea patrie Trapezuntul și a trăit pe vremea lui Nichifor Focas (963 - 969), primind la naștere numele de Avramie. Părăsește viața cetății și merge la Mănăs­tirea Chimrion din Asia, intră în monahism cu numele de Atanasie; scrie cărți. Pleacă în Muntele Athos, în cele mai retrase locuri, ctitorind vestita Mănăstire Lavra.
  • Cuviosui Teofan Mărturisi­torul - Egumenul din Singrimia, pomenit la 12 martie. Fiu de dregător și de sânge împărătesc, Teofan rămâne orfan de tată la trei ani. Crește la curtea lui Constantin Capronim, fiind dat în mâna unui slujitor cu frică de Dumnezeu.
  • Cuviosul loan Casian Roma­nul, pomenit la 29 (28) februarie. Născut pe la 360 în Dobrogea, Cuv. loan primește o aleasă for­mație generală, probabil în una din mănăstrile din Scytia Minor. Cuv. loan Casian merge la Cons­tantinopol, unde este hirotonit diacon de către Sf. loan Gură de Aur. Pe la 404-405 se afla la Roma, ca apărător al cauzei Sf. loan Gură de Aur. În 410 pleacă la Marsilia, unde, în jurul anului 415, înființează o mănăstire de călugări și una de călugărițe, cărora le-a dat cele dintâi reguli monahale din Apus.
  • Cuviosul Gherman din Alas­ka, pomenit la 15 noiembrie, a­ parține primului val de revărsare a sfințeniei, al cărei început bun a fost pus de geniul duhovnicesc al Sf. Paisie Velicicovschi. El era unul dintre contemporanii mai tineri ai Sf. Paisie, încât poate fi considerat imul dintre cei mai re­ marcabili continuatori ai spiritu­ alității paisiene.
  • Sfânta Odilia sau Sfânta Otilia a trăit în secolul al VII-lea. Ea era fiica unui prinț care, când a văzut că fiica sa s-a născut oarbă, a vrut să o ucidă și să o arunce. Micuța a fost salvată, fiind as­cunsă într-o mănăstire, unde a crescut și a devenit foarte evlavi­oasă. După un timp, s-a hotărât să fie botezată și, când a fost scoasă din apele botezului, i s-au deschis ochii. A devenit călugă­riță și apoi stareță la o mănăs­tire. Este foarte populară în Alsacia și a murit în anul 660.

Relicve sfinte din întreaga creștinătate

Aceste sfinte moaște sunt așezate în Catedrala mitropoli­tană din Iași alături de racla cu moaștele Sf. Parascheva. Cre­dincioșii le pot venera și-i pot ru­ga pe acești sfinți să mijlocească la Dumnezeu pentru iertarea păcatelor, pentru ajutor și binecuvântare. Mai amintim că în anul 1992 Mitropolitul Chiriac al Nazaretului (Patriarhia Ierusalimului) a dăruit Mitro­poliei Moldovei o părticică din moaștele Sf. Cuvios loan lacob de la Neamț, iar Cardinalul Christoph Schonborn a dăruit Înaltpreasfințitului Mitropolit Daniel o părticică din moaștele Sf. Apostol Andrei, ocrotitorul și încreștinătorul României. Mitropolitul Nicodimos de Patras a adus la Iași, în 1996, o parte din lemnul Crucii pe care a fost martirizat Apostolul Andrei, lăsând o părticică într-o cruce de binecuvântare. În primăvara acestui an, un fragment din moaștele Sfintei Otilia a fost oferit IPS Mitropolit Daniel de către Eminența Sa dr. Joseph Doré, Arhiepiscop de Stras­bourg. Așa s-a continuat în acești ani o sfântă tradiție a cin­stirii prietenilor Mântuitorului Hristos, pe care-i rugăm să le fie în ajutor tuturor celor care-L cinstesc pe Mântuitorul Hristos și pe Sfinții bineplăcuți Lui.

 

Citeşte mai multe despre:   Catedrala Mitropolitană din Iași  -   moaşte