Biserica Ortodoxă Română îi pomeneşte astăzi pe Sfântul Ierarh Varlaam, mitropolitul Moldovei, şi pe Sfântul Ioan de la Râşca şi Secu. Sfântul Ierarh Varlaam s-a născut în anul 1580 într-o familie de răzeşi din Borceşti, Neamţ, numele său de mirean fiind Vasile Moţoc. De tânăr a iubit viaţa monahală şi la Schitul Zosima de pe valea pârâului Secu a învăţat carte şi limbile slavonă, latină şi greacă. Din anul 1602 s-a stabilit la Mănăstirea Secu, unde funcţiona şi o şcoală. Călugărul Varlaam s-a ocupat cu studiul cărţilor religioase, traducând în anul 1618 Scara Sfântului Ioan Scărarul, denumită şi Leastviţa. În anul 1632 a fost ales mitropolit al Moldovei. Sprijinit de domnitorul Vasile Lupu, reuşeşte să înfiinţeze o tipografie la Iaşi şi, în 1641, o şcoală după modelul Academiei Teologice de la Kiev. În 1645 a convocat un Sinod ortodox la Iaşi, unde a fost aprobată Mărturisirea de Credinţă a ierarhului Petru Movilă al Kievului. În anul 1641, mitropolitul primeşte cu mare evlavie moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva la Iaşi. Cea mai importantă lucrare literară a lui Varlaam este Cazania sau "Carte românească de învăţătură", o lucrare care cuprinde tâlcuirea la 32 de evanghelii duminicale şi vieţile sfinţilor de la 1 septembrie până la 29 august. Pentru sprijinirea ortodocşilor din Ardeal, mitropolitul Varlaam a redactat cartea "Răspuns împotriva Catehismului calvinesc", prima carte de polemică teologică românească în care condamnă punct cu punct ereziile şi rătăcirile calvinilor. În aprilie 1653, mitropolitul Varlaam s-a retras la Mănăstirea Secu până la moartea sa din 1657.
Sfântul Ioan de la Râşca şi Secu s-a născut în ţinutul Vrancei şi a fost rudă cu mitropolitul Varlaam al Moldovei. A intrat în monahism la Mănăstirea Râşca şi apoi a fost ales egumen la Mănăstirea "Sfântul Nicolae" de la Neamţ, înfiinţată în anul 1641 de domnitorul Vasile Lupu, iar mai târziu şi la Mănăstirea Secu. Între anii 1667 şi 1674 a păstorit ca episcop al Huşilor, apoi între 1674 şi 1685 ca episcop al Romanului. A fost un colaborator al Sfântului Ierarh Dosoftei al Moldovei, care-l numeşte "arhiepiscopul cel sfânt şi minunat". În Vrancea a ctitorit mănăstirile Mera şi Vărzăreşti. S-a mutat la cele veşnice în anul 1685. (M.N.)
