Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
Absolvenţii de azi ai Facultăţii de Teologie - misionarii de mâine ai Bisericii
1. Pregătirea temeinică este o condiţie majoră pentru o misiune eficientă
Biserica noastră se bucură când constată că o mulţime de tineri, băieţi şi fete, doresc să studieze teologia ortodoxă pentru a cunoaşte mai bine credinţa, viaţa şi activitatea Bisericii Ortodoxe în lumea de azi.
Bucuria Bisericii creşte când vede că cei înscrişi la Facultatea de Teologie reuşesc să termine studiile cu rezultate bune, ca apoi să poată deveni misionari ai Bisericii în parohii, în şcoli, în centre social-filantropice, în activităţi mediatice ale Bisericii (publicaţii periodice, radio, televiziune ş.a.).
Pregătirea teologică intelectuală şi liturgică-spirituală este o condiţie de bază a unei misiuni eficiente atât în România, cât şi în diaspora română azi.
Însă pregătirea teologică şi spirituală din seminar şi facultate trebuie continuată permanent, deoarece societatea de astăzi se află într-un proces de schimbare rapidă din punct de vedere ştiinţific, tehnic şi social. Dificultatea şi necesitatea misiunii Bisericii constau în faptul că Biserica apără şi promovează valori perene şi eterne (ca eternitatea lui Dumnezeu şi nemurirea sufletului) într-o lume a modelor şi modelelor efemere.
Biserica lui Hristos cheamă pe oameni la sfinţenie, pace şi comuniune într-o lume în care păcatul, agitaţia, violenţa şi dezbinarea au devenit stări "fireşti" ale societăţii secularizate şi secularizante.
Totuşi secularizarea este un fenomen de criză spirituală, care a cauzat în mare parte şi criza economică sau financiară de azi, dar ea nu poate fi o soluţie, deoarece pe vidul spiritual, care slăbeşte şi deformează comuniunea oamenilor cu Dumnezeu-Creatorul, comuniunea oamenilor întreolaltă şi relaţia lor cu natura (mediul înconjurător), nu se poate construi o societate paşnică sau stabilă şi dreaptă, care să cultive în acelaşi timp libertatea individuală şi responsabilitatea sau solidaritatea socială.
În acest sens, fenomenului secularizării, ca delăsare sau indiferenţă spirituală a omului în raport cu Dumnezeu şi cu valorile credinţei şi moralei creştine, nu i se poate răspunde doar prin pregătire intelectuală permanentă, ci este necesară şi cultivarea permanentă a vieţii duhovniceşti în familie, la locul de muncă, în comunitate, în relaţia cu societatea.
Astfel, misionarul ortodox, cleric sau mirean, trebuie să fie, în acelaşi timp, un bun cunoscător al credinţei Bisericii, un trăitor şi un mărturisitor al ei în parohie, în unităţi educaţionale, în unităţi culturale, în unităţi social-filantropice, în instituţii mediatice, în funcţii cu responsabilitatea administrativă şi socială ş.a.
Spiritualitatea sau viaţa duhovnicească a creştinului ortodox, cleric sau mirean, nu trebuie să fie un compartiment izolat al vieţii sale, ci lumina care dă sens, curaj şi bucurie tuturor activităţilor creştinului, desfăşurate acasă, în Biserică şi în societate.
În rezumat, putem afirma că absolvirea unei facultăţi de teologie nu înseamnă absolvirea în viitor de studiu şi rugăciune, ci dimpotrivă, absolvirea studiilor şi pregătirea licenţei în teologie constituie doar o bază pentru o dezvoltare viitoare mai bogată, mai solidă şi mai dinamică.
2. Absolvirea Facultăţii de Teologie - bucurie şi speranţă mult cuprinzătoare
Ziua de azi este o zi de bucurie şi speranţă pentru tinerii absolvenţi, pentru profesorii lor, pentru părinţii lor şi pentru eparhiile ai căror fii sau fiice duhovniceşti sunt absolvenţii de azi.
Astăzi au depus jurământul 295 de absolvenţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" din Bucureşti (214 - Teologie pastorală; 19 - Teologie didactică; 33 - Teologie - Asistenţă socială; 29 - Teologie - Artă sacră).
Unii absolvenţi vor continua studiile de teologie sau în alte domenii (masterat, doctorat, specializări suplimentare în România sau în străinătate). Alţii însă doresc să intre direct în activităţile pastorale, educaţionale, culturale, artistice, social-filantropice, mediatice şi administrative ale Bisericii noastre.
Biserica noastră, atât în România, cât şi în diaspora română, are nevoie de toţi absolvenţii bine pregătiţi şi dornici să o ajute, chiar dacă acum ea nu are pentru toţi posibilităţi financiare de a retribui munca lor.
Jurământul de fidelitate al absolvenţilor obligă conducerea Bisericii, a fiecărei eparhii să creeze spaţiu misionar pentru ca fidelitatea afirmată verbal să fie implementată sau tradusă, ca vrednicie şi hărnicie, în activităţi concrete, în noi programe spirituale şi sociale care pot aduce speranţă şi bucurie multor oameni necunoscători ai credinţei şi vieţii bisericeşti sau multor oameni săraci şi singuri, bolnavi şi neajutoraţi, dezorientaţi şi deznădăjduiţi, defavorizaţi şi marginalizaţi, dar şi tuturor copiilor, tinerilor şi adulţilor care iubesc Biserica şi activităţile ei, dorind să contribuie la ameliorarea vieţii spirituale şi sociale a poporului român.
Felicităm pe absolvenţi, pe profesorii, pe părinţii şi pe prietenii lor prezenţi aici!
Tuturor vă dorim ani mulţi cu sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, precum şi mult ajutor de la Dumnezeu în activitatea dumneavoastră viitoare, spre binele Bisericii şi al poporului român!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la festivitatea depunerii jurământului de către absolvenţii Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul", din Bucureşti, 24 iunie 2012, Palatul Patriarhiei.



.jpg)
