Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
Binecuvântare de ziua Bunei Vestiri
În decursul istoriei, omenirea a primit multe vești însemnate, dar cea mai frumoasă şi mai importantă veste pe care a primit-o vreodată este cea pe care a primit-o prin Fecioara Maria de la Dumnezeu, prin Arhanghelul Gavriil, și care ne aduce aminte de marea iubire a lui Dumnezeu pentru omenirea căzută în păcat.
La Buna Vestire sărbătorim taina minunată a Întrupării Fiului lui Dumnezeu în pântecele Preacuratei Fecioare Maria, taină prin care Dumnezeu Cuvântul, Cel deofiinţă cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, Se coboară pe pământ şi Se face Om, pentru ca pe om să-l vindece de păcat şi de moarte şi să-i dăruiască viaţă veşnică.
Acest eveniment este „începutul mântuirii noastre”. Acum a fost schimbat cursul omenirii şi s-a împărţit istoria în două: înainte de Hristos şi după Hristos.
Sărbătoarea de astăzi este numită Buna Vestire întrucât ne aduce vestea cea bună a mântuirii, așteptată de zeci de veacuri de întreaga omenire, încă de la alungarea lui Adam şi a Evei din Rai, în urma păcatului strămoșesc.
Învățăm că sărbătoarea de astăzi, deşi se numeşte Buna Vestire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, este şi o sărbătoare a Domnului Iisus Hristos, pentru că astăzi Pruncul Iisus este zămislit (de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria), iar nouă luni mai târziu Pruncul Se va naşte în Betleem. Aşadar, Cel ce a binevoit a Se întrupa pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire este sărbătorit în primul rând.
Din sărbătoarea Bunei Vestiri învățăm și cât de mare este smerenia Fecioarei Maria. Când ea înţelege că Dumnezeu lucrează în viaţa ei pentru mântuirea lumii, atunci se supune voinţei lui Dumnezeu şi zice: „Iată, roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!” (Luca 1, 38).
Învățăm, de asemenea, că Sfânta Fecioară Maria este cinstită sau venerată ca fiind cea dintâi dintre toţi sfinţii, „mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii”. Cinstirea ei a fost inaugurată de însuşi Arhanghelul Gavriil, care, după ce s-a închinat ei (cf. Luca 1, 29), a salutat-o prin cuvintele: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine! Binecuvântată eşti tu între femei!” (Luca 1, 28). Deci, noi oamenii am învățat de la îngeri să o cinstim pe Maica Domnului! Ea este izvorul şi icoana bucuriei Bisericii, pentru că ea, fiind plină de har, este plină de bucurie, deoarece bucuria adevărată este simțirea prezenţei iubirii lui Dumnezeu în viaţa omului. Mai precis, bucuria este roadă a harului Sfântului Duh în omul credincios (cf. Galateni 5, 22). De aceea, Domnul Iisus Hristos, după Înviere, a salutat femeile mironosițe, zicând: „Bucuraţi-vă!” (Matei 28, 9), iar Sfântul Apostol Pavel îndeamnă pe creştini: „Bucuraţi-vă pururea întru Domnul! Şi iarăşi zic: Bucuraţi-vă!” (Filipeni 4, 4).
Deși societatea de azi traversează o criză a natalității și a familiei, această criză nu poate fi totuși mai puternică decât binecuvântarea lui Dumnezeu-Creatorul, Care a zis primei familii, Adam şi Eva: „Creșteți şi vă înmulțiți şi stăpâniți pământul!” (Facere 1, 28). În Iisus Hristos, nașterea de prunci este binecuvântarea lui Dumnezeu dată umanității, nu doar pentru a stăpâni pământul, ci și pentru a dobândi Împărăţia cerurilor. Astfel, darul vieții pământești este şi o chemare la viața cerească veșnică în Împărăția lui Dumnezeu.
Istoria Bisericii arată că pruncii care s-au născut, au fost crescuţi de părinţii lor şi educaţi în credinţă vor deveni nu numai cetăţeni ai patriei pământeşti, ci şi cetăţeni ai Împărăţiei cerurilor.
Ne rugăm lui Dumnezeu şi Maicii Domnului - ocrotitoarea familiei, a mamelor, a fecioarelor, a tuturor familiilor care au copii mulți - să dăruiască bucuria binecuvântării lui Dumnezeu tuturor celor care ştiu să preţuiască darul vieţii ca pregătire a oamenilor pe pământ pentru a dobândi, prin har, credinţă şi fapte bune, viaţa cerească în iubirea, pacea şi lumina Preasfintei Treimi!
Vă dorim tuturor sănătate şi fericire, pace şi bucurie!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Mesaj transmis la sărbătoarea Bunei Vestiri, cu prilejul manifestărilor pro-viaţă, București, 25 martie 2023.
.jpg)
