În vremea aceea a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie cu numele Marta L-a primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvintele Lui. Iar Marta se
21 Noi, 2025
x
În vremea aceea a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie cu numele Marta L-a primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvintele Lui. Iar Marta se
Sărbătorile religioase reprezintă momente de adâncă reflecție, comuniune și înnoire sufletească pentru creștinii ortodocși. Între acestea, sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului, din data de 1
În calendarul creștin ortodox, începutul anului bisericesc este marcat de una dintre cele mai importante sărbători dedicate Fecioarei Maria: Nașterea Maicii Domnului, prăznuită în fiecare an la 8 septembrie.
Ca în parabola talanților, de multe ori ne îngropăm darul de la Dumnezeu, fugim de vocația noastră, ne împotrivim chemării pe care o avem în această lume. Câte voci minunate nu se pierd în meserii cu care nu
Mănăstirea Giurgeni e asemeni Betleemului, Ghetsimaniului și Tinosului la un loc. Mai puțin cunoscută, aflată într-una dintre cele mai sărace locații ale României, abundă în har. Acest har vine de la ico
Creștinii ortodocși au nădejdea că, în necazuri și nevoi, Maica Domnului este cea care-i ajută și le aduce alinare și mai ales speranța că vor depăși toate problemele prin care trec. Știm că ea nu ne-a
Când a binevoit Hristos, Dumnezeul nostru, să ia pe Maica Sa la Sine, atunci, cu trei zile mai înainte a făcut-o să cunoască, prin mijlocirea îngerului, mutarea sa cea de pe pământ la ceruri. Deci,
Creştinii ortodocşi o cinstesc pe Maica Domnului pentru că Însuşi Dumnezeu a învrednicit-o de cinstea cea mai mare, de a naşte pe Fiul Său, Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Preasfânta Fecioara Maria ocupă un
În preajma marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului, în pronaosul Catedralei Naționale a fost instalat mozaicul cu icoana Maicii Domnului Oranta - Rugătoarea, informează Agenția de știri BASILICA.
În înțelegerea sobornicească a Bisericii, Maica Domnului este Născătoarea Fiului lui Dumnezeu întrupat și chipul Bisericii Lui, fiind cinstită și preaslăvită în slujbele ecleziale de zi cu zi
În Biserica Ortodoxă, cinstirea Maicii Domnului ocupă un loc special şi este în strânsă legătură cu cea dedicată Domnului nostru Iisus Hristos. Ea se bucură de o cinstire care o întrece pe cea a sfinților ş
Icoana Maicii Domnului Îndrumătoarea este considerată cea mai veche și mai frumoasă icoană din România și cunoscută în toată lumea ca făcătoare de minuni. Timp de peste 600 de ani, icoana Maicii Domnului de
„În zilele acelea Elisabeta, soția lui Zaharia, a zămislit și s-a tăinuit pe sine cinci luni, zicând: Astfel mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara mea. Iar în a șas
Fericitul Augustin, Predici la marile sărbători, Volumul I, Predica 192, 2, în Părinți și Scriitori Bisericești (2014), vol. 13, pp. 138-139 „Bucurați-vă, fecioare ale lui Hristos, că Maica lui Hristos est
Imnul Acatist sau, așa cum ne-am obișnuit să-l numim, Acatistul Bunei Vestiri este o formă elaborată de rugăciune, în principal de laudă și de mulțumire către Maica Domnului, în care predomină
Praznicul Intrării Maicii Domnului în biserică este a doua sărbătoare închinată Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și înfățișează creșterea duhovnicească, în virtuți, a pruncei născute din
În calendarul bisericesc, astăzi, sărbătorim Vovidenia, adică Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Această zi de prăznuire a Maicii Domnului ne aminteşte de momentul când Sfinţii Ioachim şi Ana au adus-o
Muntele Athos, Muntele Sfânt, s-a numit din timpuri aurorale „Grădina Maicii Domnului”. Există mărturii că o furtună a abătut-o pe Fecioara Maria, în vreme ce se îndrepta împreună cu Ioan Evanghelistul spre Cipru, către miazănoapte, tocmai pe țărmurile peninsulei Halkidiki, acolo unde sub ochi i-a căzut ca o mângâiere, după biruirea stihinicei furtuni, piramidala siluetă a Athosului, cu vârful său de ivoriu ieșind dintr-o hlamidă de smarald. Priveliștea acestei catedrale a pietrei și a vegetalului luxuriant, policrom, întruchipare edenică, a încântat privirile Născătoarei de Dumnezeu. Senzația era de urcuș dintr-o grădină pământeană în cea cerească. În amintirea acelei vederi a sublimității, creștinii au botezat cu sintagma „Grădina Maicii Domnului” legendarul munte, care mai înainte fusese sălaș al unei figuri mitice a Antichității, Athos, de la care se trage cel dintâi toponimic. Al doilea, cuprinzând în alcătuirea sa numele Sfintei Maria, l-a generat pe al treilea, cel de Munte Sacru. O grădină a Raiului din Împărăția Bizanțului nu putea să rămână pustie. Cei mai rugători dintre monahii bizantini s-au simțit chemați în acest loc sfințit, de unde rugăciunea lor se putea auzi până în Raiul ceresc. Slăveau acești asceți pe Dumnezeu, dar alăturau întotdeauna slăvirea Maicii Domnului, pe al Cărei tărâm erau fericiți să se afle. Cântau lăudând-o pe Mama Mântuitorului că le arătase calea într-aici, în ținuturile neprihănirii. Răsuna muntele de glasurile lor, dar pustnicii aceștia voiau și să o aibă în fața lor pe Maica Maicilor. Cei dintre ei, hărăziți întru desen și culoare, au luat pensula și au purces la zugrăvirea Neasemănatului Chip. Muntele devenea sanctuar al slăvirii Fecioarei prin melos psalmic și plăsmuire a frumuseții picturale, cu dorirea de a fi aidoma modelului cel sfânt. Meșterii, călugări, ori doar zugravi din lume, se întreceau în a o înfățișa în măreția Ei nepereche. S-au izvodit icoane în acele vremi ale ascezei, dar cinstirea iconică a Maicii Domnului a înflorit odată cu ctitorirea mănăstirilor și a schiturilor, cele care împodobesc ca niște coliere Muntele de la temelie până-n vârful-catarg al corabiei pământene plutind pe apele celeste. Fiecare așezământ monahal voia să fie luminat de figura serafică a Mariei. Primite în dar sau create de zugravii-monahi ai locului, icoanele, câteva existând în fiecare sihăstrie, 7 la Vatopedu de pildă, reprezintă prezența permanentă pe pământ a Maicii Domnului, spre bucuria creștinilor care îngenunchează dinaintea lor și se roagă evlavios, cerându-i ajutorul în momente de cumpănă. Podoabe ale lăcașelor, capodopere ale artei, icoanele Maicii Domnului din Athos atrag magnetic și revarsă către cei care se prosternează închinător nevăzuta, dar perceptibila stare de cuminecare. Are loc, în astfel de momente de smerenie atotcuprinzătoare, întâlnirea în duh cu Cea care-i poate călăuzi spre Dumnezeu, deschizându-le porțile Grădinilor cerești.
Sărbătoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou n-ar fi deplină dacă n-ar exista pelerinajul la sfintele sale moaște și dacă n-am vedea chipurile senine și bucuroase ale oamenilor care au trecut prin fața raclei cu
Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, Cartea a VII-a, Cap. XXIX, 1-3, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 879-880 „(Sfântul) Atanasie (cel Mare),
Una dintre supărările Maicii Domnului este aceea că oamenii nu-i cer ajutorul. Maica Domnului îi iubește, dar oamenii nu vor s-o deranjeze. Se poartă ca și cum n-ar exista. Maica Domnului poate cu rugăciunea
