În calendarul bisericesc, astăzi, sărbătorim Vovidenia, adică Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Această zi de prăznuire a Maicii Domnului ne aminteşte de momentul când Sfinţii Ioachim şi Ana au adus-o
21 Noi, 2024
x
În calendarul bisericesc, astăzi, sărbătorim Vovidenia, adică Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Această zi de prăznuire a Maicii Domnului ne aminteşte de momentul când Sfinţii Ioachim şi Ana au adus-o
Muntele Athos, Muntele Sfânt, s-a numit din timpuri aurorale „Grădina Maicii Domnului”. Există mărturii că o furtună a abătut-o pe Fecioara Maria, în vreme ce se îndrepta împreună cu Ioan Evanghelistul spre Cipru, către miazănoapte, tocmai pe țărmurile peninsulei Halkidiki, acolo unde sub ochi i-a căzut ca o mângâiere, după biruirea stihinicei furtuni, piramidala siluetă a Athosului, cu vârful său de ivoriu ieșind dintr-o hlamidă de smarald. Priveliștea acestei catedrale a pietrei și a vegetalului luxuriant, policrom, întruchipare edenică, a încântat privirile Născătoarei de Dumnezeu. Senzația era de urcuș dintr-o grădină pământeană în cea cerească. În amintirea acelei vederi a sublimității, creștinii au botezat cu sintagma „Grădina Maicii Domnului” legendarul munte, care mai înainte fusese sălaș al unei figuri mitice a Antichității, Athos, de la care se trage cel dintâi toponimic. Al doilea, cuprinzând în alcătuirea sa numele Sfintei Maria, l-a generat pe al treilea, cel de Munte Sacru. O grădină a Raiului din Împărăția Bizanțului nu putea să rămână pustie. Cei mai rugători dintre monahii bizantini s-au simțit chemați în acest loc sfințit, de unde rugăciunea lor se putea auzi până în Raiul ceresc. Slăveau acești asceți pe Dumnezeu, dar alăturau întotdeauna slăvirea Maicii Domnului, pe al Cărei tărâm erau fericiți să se afle. Cântau lăudând-o pe Mama Mântuitorului că le arătase calea într-aici, în ținuturile neprihănirii. Răsuna muntele de glasurile lor, dar pustnicii aceștia voiau și să o aibă în fața lor pe Maica Maicilor. Cei dintre ei, hărăziți întru desen și culoare, au luat pensula și au purces la zugrăvirea Neasemănatului Chip. Muntele devenea sanctuar al slăvirii Fecioarei prin melos psalmic și plăsmuire a frumuseții picturale, cu dorirea de a fi aidoma modelului cel sfânt. Meșterii, călugări, ori doar zugravi din lume, se întreceau în a o înfățișa în măreția Ei nepereche. S-au izvodit icoane în acele vremi ale ascezei, dar cinstirea iconică a Maicii Domnului a înflorit odată cu ctitorirea mănăstirilor și a schiturilor, cele care împodobesc ca niște coliere Muntele de la temelie până-n vârful-catarg al corabiei pământene plutind pe apele celeste. Fiecare așezământ monahal voia să fie luminat de figura serafică a Mariei. Primite în dar sau create de zugravii-monahi ai locului, icoanele, câteva existând în fiecare sihăstrie, 7 la Vatopedu de pildă, reprezintă prezența permanentă pe pământ a Maicii Domnului, spre bucuria creștinilor care îngenunchează dinaintea lor și se roagă evlavios, cerându-i ajutorul în momente de cumpănă. Podoabe ale lăcașelor, capodopere ale artei, icoanele Maicii Domnului din Athos atrag magnetic și revarsă către cei care se prosternează închinător nevăzuta, dar perceptibila stare de cuminecare. Are loc, în astfel de momente de smerenie atotcuprinzătoare, întâlnirea în duh cu Cea care-i poate călăuzi spre Dumnezeu, deschizându-le porțile Grădinilor cerești.
Sărbătoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou n-ar fi deplină dacă n-ar exista pelerinajul la sfintele sale moaște și dacă n-am vedea chipurile senine și bucuroase ale oamenilor care au trecut prin fața raclei cu
Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, Cartea a VII-a, Cap. XXIX, 1-3, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 879-880 „(Sfântul) Atanasie (cel Mare),
Una dintre supărările Maicii Domnului este aceea că oamenii nu-i cer ajutorul. Maica Domnului îi iubește, dar oamenii nu vor s-o deranjeze. Se poartă ca și cum n-ar exista. Maica Domnului poate cu rugăciunea
La 1 septembrie am intrat într-un nou an bisericesc. Prima sărbătoare este Naşterea Maicii Domnului, prăznuită la 8 septembrie. Această zi închinată Născătoarei de Dumnezeu este începutul praznicelor din
În fiecare an la 15 august, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului. Acest praznic este cel mai important din cele dedicate Sfintei Fecioare Maria în cursul anului bisericesc şi însemnate cu
Bucuria ca fapt real este o stare lăuntrică, greu de exprimat fie și prin cele mai meșteșugite, profunde, duhovnicești ori tainice exprimări ale cuvintelor noastre omenești. Într-o răpitoare trăire cerească
Sfântul Apostol și Evanghelist Luca este cel care a trăit în apropierea Maicii Domnului, în Cezareea Palestinei, și a consemnat unele întâmplări minunate din viața ei, probabil cunoscute direct de la ea. Așa se face că în Evanghelia după Luca avem consemnate mai multe evenimente legate de viața Maicii Domnului. De la el aflăm ce s-a întâmplat la momentul Bunei Vestiri, cum s-a întâmplat nașterea cea mai presus de fire a lui Dumnezeu, el zugrăvindu-ne nu doar chipul iconic în culori al Maicii Domnului, ci și portretul în cuvinte așa cum reiese din multele referiri făcute în Evanghelia relatată de el.
IZVORUL TĂMĂDUIRILOR (prăznuit Vineri, în Săptămâna Luminată) Această sărbătoare a Maicii Domnului aminteşte de sfinţirea bisericii închinate ei, de la Izvorul făcător de minuni de lângă
În perioada 9-12 mai 2024 s-au desfăşurat Zilele Parohiei „Sfântul Gheorghe” din Bacău, care anul acesta au marcat împlinirea a 90 de ani de la punerea pietrei de temelie a lăcaşului de cult în jurul căruia s-a închegat această comunitate de creştini la începutul secolului XX. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, și anul acesta, la Biserica „Sfântul Gheorghe” din Bacău, a fost adusă icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Giurgeni, spre bucuria credincioşilor.
Mănăstirea Gornea din județul Caraș-Severin și-a prăznuit hramul la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Cu acest prilej Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, a fost alături de obștea
În ziua praznicului Izvorului Tămăduirii, vineri, 10 mai 2024, la Mănăstirea vrânceană Trotușanu, slujbele specifice acestei sărbători au fost oficiate Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul
Icoana Maicii Domnului „Eleousa” de la Mănăstirea Parva, din județul Bistrița‑Năsăud, a fost adusă miercuri, 8 mai, în Episcopia Sloboziei și Călărașilor. Delegația care a însoțit icoana a fost
Într-o multitudine de imagini şi simboluri creative, teologia siriacă reuşeşte să aşeze în cea mai frumoasă cromatică sărbătoarea Bunei Vestiri ca „început al mântuirii noastre”. Regăsim astfel
Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București a găzduit miercuri, 6 martie, lansarea volumului „Theotokos. Enciclopedie teologică”, elaborat de prof. univ. dr. Remus Rus, specialist în
Fiind pelerin la Muntele Athos, am venerat icoane vestite, înaintea cărora s‑au întâmplat lucruri minunate. Însă nu doar cele de la Athos sunt pline de har. Prin toate lucrează Dumnezeu marea Sa bunătate și mi
În cultul liturgic al Bisericii Ortodoxe, mărirea imnografică a Preasfintei Fecioare Maria ocupă un loc special reflectând bucuria credincioşilor de a o cinsti pe Maica Domnului. Imnografia dedicată
Sfântul Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a LVI-a, 3-6, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 53, pp. 236-237 „Nu pot spune că n-a fost pe drept învinuit (episcopul Bonosus - n.n.) în l
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit marți, 21 noiembrie, la finalul Sfintei Liturghii săvârșite în ziua sărbătorii Intrării în biserică a Maicii Domnului, un cuvânt de învățătură în
În toate bisericile regăsim în prim plan icoana Maicii Domnului în brațe cu Pruncul Sfânt, Domnul nostru Iisus Hristos. Acest lucru arată evlavia deosebită a creștinilor ortodocși pentru Maica Domnului.
