Preasfânta Fecioară Maria, bucuria credincioşilor

În cultul liturgic al Bise­ricii Ortodoxe, mărirea imnografică a Preasfintei Fecioare Maria ocupă un loc special reflectând bucuria credincioşilor de a o cinsti pe Maica Domnului. Imnografia dedicată sărbătorilor de peste an închinate Maicii Domnului este un prilej de a mărturisi teologia mariologică ortodoxă.

Un astfel de prilej a fost şi sărbătoarea din 21 noiembrie a Intrării în biserică a Maicii Domnului, în care cântările mărturisesc că Prea­sfânta Fecioară Maria este „plinirea rânduielii Ziditorului”. Adică a planului lui Dumnezeu de mântuire a neamului omenesc prin Întruparea Fiului Său.

În acest context mesianic înţelegem aducerea la Templul din Ierusalim a copilei Maria şi cântăm troparul Vovideniei: „Astăzi înainte-însemnarea bunăvoinţei lui Dumnezeu şi propovăduirea mântuirii oamenilor, în Templul lui Dumnezeu luminat Fecioara se arată şi pe Hristos tuturor mai îna­inte Îl vesteşte. Acesteia şi noi cu mare glas să-i strigăm: Bucu­ră-te, plinirea rânduielii Ziditorului”.

Din acest text reiese că serbarea momentelor importante din viaţa Sfintei Fecioare Maria este marcată de Biserică prin prăznuire deosebită, deoarece sunt parte a istoriei mesianice, mai ales cele ce preced Naşterea Domnului.

Imnografia ne vorbeşte despre pregătirea angelică a Sfintei Fecioare din timpul petrecut în Templul din Ierusalim: „După ce te-ai născut tu, dumnezeiască Mireasă, Stăpână, ai venit în Templul Domnului... Gavriil a fost trimis la tine, ceea ce eşti cu totul fără prihană... Iar cele cereşti toate s-au minunat, văzând pe Duhul Sfânt în tine sălăşluindu-Se...”

De aceea de Vovidenie „cetele credincioşilor adunându-se, duhovniceşte prăznuiesc pe dumnezeiasca fiică, Fecioara şi de Dumnezeu Născătoarea, care a fost adusă în Templul Domnului, cu dreaptă credinţă o lăudăm!”

O cinstim pe Maica Domnului şi o lăudăm îngereşte: „Bucură-te, ceea ce numai tu singură eşti între femei binecuvântată”. Pentru că după cum cântăm de la această sărbătoare în Catavasiile Naşterii Domnului: „Taină străină văd şi preaslăvită, cer fiind peştera, scaun de heruvimii Fecioara, ieslea sălăş­luire, întru care S-a culcat Cel neîncăput, Hristos Dumnezeu, pe Care lăudându-L Îl mărim”. Este excepţională din punct de vedere dogmatic această catavasie ce sintetizează hristologia şi mariologia ortodoxă mărturisind taina praznicului pentru care ne pregătim prin post, şi anume Naşterea Domnului-Crăciunul.