Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
Un mare istoric şi critic literar - academicianul Eugen Simion (1933-2022)
Am primit cu multă tristeţe vestea trecerii din această viaţă, în ziua de 18 octombrie 2022, a distinsului academician Eugen Simion, ilustru istoric şi critic literar, profesor universitar, scriitor şi fost preşedinte al Academiei Române.
Autor a peste 3.000 de articole şi studii publicate în reviste literare şi culturale din ţară şi străinătate, venerabilul academician Eugen Simion rămâne autorul unei opere compuse din cărţi fundamentale pentru literatura română şi cultura românească modernă şi contemporană.
În calitate de vrednic preşedinte al Academiei Române, domnul Eugen Simion a iniţiat proiecte majore, esenţiale pentru sfera culturii umaniste din România, precum „Dicţionarul General al Literaturii Române”, „Dicţionarul Etimologic al Limbii Române”, „Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic” (DOOM), editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu şi, deloc în ultimul rând, Colecţia Opere fundamentale, în format Pléiade, care cuprinde cei mai importanţi autori români.
Tot în numele Academiei Române, domnul Eugen Simion a desfăşurat o prolifică activitate în slujba promovării culturii naţionale româneşti, fiind el însuşi unul dintre străluciţii reprezentanţi ai acesteia, una dintre personalităţile care au inspirat mai multe generaţii de istorici şi critici literari, scriitori, cercetători, profesori şi studenţi.
Asiduitatea cu care a urmărit şi coordonat proiecte culturale capitale în sfera universitară şi academică, precum şi slujirea de la catedră şi prin scris a valorilor spirituale ale poporului român l-au transformat pe marele om de cultură Eugen Simion într-unul dintre cele mai înalte repere şi modele cărturăreşti.
Opera sa, atât de cunoscută şi apreciată, rămâne o moştenire inestimabilă în istoria culturală a României.
Cu profunde sentimente de compasiune pentru membrii familiei, pentru prietenii şi colegii din Academia Română, ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Cel care este Învierea şi Viaţa, să odihnească sufletul academicianului Eugen Simion împreună cu drepţii, în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi.
Veşnica lui pomenire din neam în neam!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
* Mesaj de condoleanțe la trecerea din această viață a academicianului Eugen Simion
.jpg)
