▲ Medicii le recomandă locuitorilor oraşului Călăraşi să evite pe cât posibil să consume apa de la robinete, chiar dacă aceasta a fost tratată ▲ „După efectuarea mai multor teste, s-a constatat că, din punct de vedere microbiologic, apa Dunării este intens contaminată“, a declarat medicul epidemiolog Camelia Truică ▲ Din cauza concentraţiei mult prea ridicate de poluanţi, furnizarea apei în oraşele Călăraşi şi Olteniţa ar putea fi întreruptă, dacă debitul Dunării va scădea foarte mult ▲
Medicii le recomandă locuitorilor oraşului Călăraşi să evite pe cât posibil să consume apa de la robinete, chiar dacă aceasta a fost tratată. Conţinutul mult prea mare de clor poate provoca, în timp, gastrite sau chiar boli de stomac mult mai grave. În plus, furnizarea apei potabile ar putea fi întreruptă, dacă debitul fluviului va scădea foarte mult. „Dunărea constituie un factor de risc important din punct de vedere epidemiologic. După efectuarea mai multor teste, s-a constatat că, din punct de vedere microbiologic, apa este intens contaminată“, a declarat medicul epidemiolog, Camelia Truică. În urma analizelor făcute de Autoritatea de Sănătate Publică din Călăraşi, a rezultat că apa Dunării conţine bacterii şi viruşi care provoacă mai multe tipuri de boli infecţioase, cum ar fi leptospiroza, meningita, dizenterie sau enterocolite, cât şi o serie de alte boli de piele. „Zona este una endemică, ne aşteptăm să apară, ca în fiecare an, de altfel, un val de bolnavi, din cauza îmbăierii în ape neamenajate“, a declarat manager Spitalul Judeţean Călăraşi.
Dacă nivelul Dunării scade, furnizarea apei va fi întreruptă în Călăraşi
Autorităţile locale au interzis scăldatul în apele Dunării şi ale Borcei. Mai mult, din cauza concentraţiei mult prea ridicată de poluanţi, furnizarea apei în oraşele Călăraşi şi Olteniţa ar putea fi întreruptă, dacă debitul Dunării va scădea foarte mult. În prezent, conform datelor furnizate de Ministerului Mediului, cel mai mare poluator al Dunării este Capitala. Anul trecut, în Dâmboviţa au fost deversaţi 370 de mii de metri cubi de ape uzate, ce conţineau peste 25 de mii de tone de fosfaţi, 500 de tone de detergenţi, o tonă de cianuri, iar cantităţile de azot, amoniu, uree sau fosfor au depăşit de aproximativ 30 de ori normele impuse.
„Este posibil ca aceşti nutrienţi să favorizeze dezvoltarea unui număr mult mai mare de microorganisme, care influenţează negativ sănătatea populaţiei“, a spus directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Călăraşi, Iulian Groapă. În prezent, circa 80% din apele uzate ale României, provenite de la principalele surse de poluare, ajung în râuri, neepurate sau insuficient epurate. Specialiştii atrag atenţia că este vorba despre aproximativ 1.500 de milioane de metri cubi anual.
.jpg)
