Averea Bisericii a devenit obsesie chiar şi pentru Antena 1

Ne surprinde faptul că averea Bisericii a devenit obsesie chiar şi pentru Antena 1. În cadrul emisiunii informative Observator a postului de televiziune Antena 1 din seara zilei de 5 septembrie 2012, a fost difuzată ştirea intitulată "Biserica Ortodoxă Română, o fabrică de făcut bani! Cum "sfinţesc" preoţii afaceri de milioane", stupefiantă prin comentariul lipsit de obiectivitate şi modul vădit hiperbolic şi caricatural în care a fost redactată, cu scopul evident de a dezinforma şi de a prezenta distorsionat realitatea.

Cu toate că, în după-amiaza zilei de 4 septembrie 2012, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a răspuns telefonic la întrebările reporterului Antenei 1, Alexandra Costin, pe care, mai mult, a ajutat-o să-şi facă elementara documentaţie profesională, totuşi aceasta a ignorat în mod voit să insereze punctul de vedere al Bisericii la tema abordată. Ca atare, pentru informarea corectă a opiniei publice, Patriarhia Română face următoarele precizări:

1. Din dorinţa evidentă de denigrare, redactorii Antenei 1 au menţionat numai veniturile realizate de Biserică în anul 2011, dar au "uitat" să menţioneze şi cheltuielile mari şi multiple legate de: întreţinerea lăcaşurilor de cult şi a celorlalte clădiri bisericeşti, plata salariilor personalului deservent, impozitelor şi contribuţiilor la asigurările sociale aferente fiecărui salariat, plata facturilor uriaşe la utilităţi, susţinerea operei social-filantropice şi educaţionale desfăşurate la nivelul tuturor eparhiilor Patriarhiei Române. În acest sens, jurnaliştilor Antenei 1 le-a scăpat să menţioneze faptul că, de exemplu, în anul 2011, Biserica Ortodoxă Română a cheltuit peste 54.000.000 lei pentru susţinerea celor aproximativ 700 de instituţii social-filantropice destinate tuturor categoriilor sociale defavorizate de care beneficiază în mod constant aproape un milion de români săraci.

2. În legătură cu sprijinul financiar pentru aproximativ 60% din salariile preoţilor de la bugetul de stat, reamintim faptul că acesta este o obligaţie asumată de Statul român după secularizarea averilor bisericeşti de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1863, când Biserica a fost deposedată de mijloacele ei de întreţinere. Acest sprijin financiar a continuat să fie acordat inclusiv în perioada regimului comunist tocmai datorită obligaţiei asumate de către Stat în 1863. O eventuală încetare a sprijinului faţă de Biserica Ortodoxă Română şi alte Culte ar trebui să fie urmată de o restituire a tuturor averilor bisericeşti confiscate. Mai menţionăm faptul că sprijinul financiar acordat de Statul român tuturor Cultelor religioase recunoscute din România reprezintă anual doar 0,4% din PIB.

3. Datorită statutului juridic al cultelor ca unităţi de drept privat, dar de utilitate publică, acestea dezvoltă multe activităţi sociale, astfel încât scutirea de impozite este o necesitate. Iar această scutire este clar condiţionată de folosirea fondurilor obţinute din donaţiile credincioşilor şi din activităţi economice (producerea şi vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic şi alte obiecte bisericeşti). În plus, menţionăm faptul că unităţile bisericeşti plătesc impozitele şi contribuţiile sociale pentru salariile personalului deservent, asemenea tuturor categoriilor socio-profesionale din România.

4. Referitor la Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, precizăm faptul că aceasta nu a fost impusă de Patriarhia Română, aşa cum tendenţios se afirmă în ştirea de la Antena 1, ci este o lege adoptată de Parlamentul României. În orice stat democratic, autorităţile sprijină activ şi în diferite forme cultele religioase pentru rolul lor important în societate. În România, principiul cooperării dintre Stat şi Culte, menţionat în art. 29, alin. 5 din Constituţia României, a fost dezvoltat în Legea cultelor nr. 489/2006, unde se menţionează: Statul român recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale (art. 7, alin. 1); Autorităţile publice cooperează cu cultele în domeniile de interes comun şi sprijină activitatea acestora. (art. 9, alin. 3). Prin încălcarea Legii nr. 103/1992, banii care ar putea fi folosiţi pentru opera social-misionară sau activităţi educaţionale şi culturale ale Bisericii intră în buzunarele unor persoane particulare care încalcă această lege. Faptul că Antena 1 contestă în mod voalat această lege şi se simte revoltată că în biserici sunt folosite numai lumânări cumpărate de la pangarele acestora poate fi interpretat drept o susţinere a celor care adesea încalcă această lege şi afectează financiar întreţinerea şi susţinerea multiplelor activităţi ale unităţilor bisericeşti.

5. Referitor la cazul părintelui Dumitru Bondarici, parohul Parohiei Mărgineni din judeţul Bacău, prezentat în mod calomnios drept "agent imobiliar", menţionăm că Parohia Mărgineni şi-a obţinut în instanţă, după 18 ani de procese, dreptul de proprieta-te asupra unui teren de care a fost deposedată abuziv după anul 1990. Cu acordul Consiliului parohial şi al Arhiepiscopiei Romanului, parohia intenţionează să vândă 2.300 mp de teren, iar cu banii obţinuţi să construiască o capelă mortuară atât de necesară pentru cele aproximativ 200 de familii ale localităţii. Această hotărâre a Consiliului parohial şi destinaţia banilor au fost cunoscute reporterilor Antenei 1, dar pe ei nu i-a interesat adevărul, ci doar denigrarea.

În concluzie, putem afirma că astăzi cei mai mulţi preoţi ai Bisericii Ortodoxe Române sunt săraci, îndeosebi în mediul rural, pentru că populaţia României este săracă. În loc să se întrebe în fiecare zi cine sunt marii vinovaţi pentru această situaţie, Biserica a înţeles că trebuie să se gospodărească mai bine pentru a continua activităţile începute înainte de criza financiară. Deci, pentru ca Biserica să fie mai darnică, trebuie să fie mai harnică şi mai mult ajutată, nu denigrată! (Biroul de presă al Patriarhiei Române)