Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Piatra Neamț a fost îmbrăcată în veșmânt de har

Credincioșii din municipiul Piatra Neamț au trăit în această dimineață un moment de aleasă bucurie duhovnicească, prilejuit de resfințirea Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” din cartierul Mărăței. Slujba de târnosire și Sfânta Liturghie au fost săvârșite de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, dimpreună cu Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, și cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal.

Sute de persoane au umplut curtea bisericii pietrene pentru a lua parte la binecuvântarea amplelor lucrări de restaurare și înfrumusețare a lăcașului închinat Sfântului Proroc Ioan Botezătorul din oraș. Alături de aceștia au mai fost prezenți reprezentanți ai autorităților locale și județene, precum și ai instituțiilor publice și culturale din municipiu.

După întâmpinarea ierarhilor, soborul s‑a îndreptat spre biserică, unde au oficiat slujba de sfințire prin ungerea zidurilor exterioare cu Sfântul și Marele Mir și prin stropirea lor cu apă sfințită. În continuare, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan împreună cu Preasfințitul Părinte Veniamin și Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul au sfințit și pecetluit Sfânta Masă și au binecuvântat pictura interioară restaurată, precum și pictura nouă din pridvorul sfântului lăcaș. Totodată, a fost sfințită noua capelă mortuară a parohiei.

Sfânta Liturghie a fost săvârșită pe un podium special amenajat în proximitatea bisericii, răspunsurile liturgice fiind oferite de Corul „Evanghelismos”, dirijat de arhid. Ciprian Ceai.

Cuvântul de învățătură a fost ținut de Părintele Episcop‑vicar patriarhal, care a afirmat că pentru a primi har și ajutor de la Domnul, creștinul are nevoie de puterea credinței:

„Mântuitorul Iisus Hristos ne atrage atenția că diavolul, dintru început, a fost tată al minciunii și ucigaș de oameni, pentru că de aceea a vrut să‑l amăgească pe întâiul om, ca să‑l lipsească de mântuire, de viața veșnică, să‑l ucigă sufletește. Învățăm cât de mare este puterea credinței! Ne spune Evanghelia de astăzi (Vindecarea lunaticului - Matei 17, 14‑23), repetând cuvintele Domnului, că «dacă ați avea credință în voi cât un grăunte de muștar și ați zice muntelui acesta Ridică‑te de aici și mergi dincolo, se va muta», iar Domnul vorbește adeseori despre puterea credinței și cere credință celor care vin să‑I ceară ajutorul în diferite încercări. Lucrul acesta l‑a înțeles și tatăl copilului, care iarăși, în Evanghelia după Marcu, dându‑și seama la mustrarea Domnului, care din delicatețe duhovnicească nu l‑a ocărât pe el, căci era destul de amărât și necăjit, ci s‑a adresat întregului popor «O, neam necredincios și îndărătnic!», și atunci tatăl a exclamat «Cred, Doamne! Ajută necredinței mele!», arătând în felul acesta că el și‑ar dori să creadă cu toată inima, dar n‑a primit luminarea Duhului Sfânt ca această credință să fie deplină, să fie desăvârșită. Vedem că același lucru îl reproșează Învățătorul și ucenicilor Săi, care, după ce Iisus l‑a vindecat pe copil, L‑au luat pe Domnul deoparte și L‑au întrebat: «Dar noi de ce n‑am putut scoate acest demon?», pe care Iisus l‑a numit «surd și mut», adică surd în a asculta cuvintele și voia lui Dumnezeu și mut în a propovădui, în a mărturisi binefacerile pe care fiecare dintre noi le primim de la Atotputernicul Dumnezeu. Iar Mântuitorul le răspunde: «Pentru puțina voastră credință!».

Iată, se cere credință multă și vedem că înșiși ucenicii, până în Duminica Rusaliilor, când au fost îmbrăcați cu putere de Sus, când au primit pe Duhul Sfânt în chip ca de limbi de foc, devenind din fricoșii ucenici care și‑au abandonat Învățătorul când a fost arestat în Apostolii și propovăduitorii Evangheliei Împărăției cerurilor până la marginile pământului. Noi, creștinii, avem la îndemână mijloacele pe care Hristos le‑a lăsat Bisericii pentru a dobândi în sufletele noastre harul Duhului Sfânt. Sfântul Serafim de Sarov spune că scopul vieții creștine este dobândirea harului Duhului Sfânt, pentru că numai cu harul Duhului Sfânt putem mărturisi că Hristos este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu Celui viu”.

La finalul slujbei arhierești, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a adresat un cuvânt de mulțumire, explicând de altfel „de ce comunitatea zidește sau înnoiește biserica de zid”:

„Pentru ce zidim o biserică? Pentru ce o înnoim? Răspunsurile sunt multiple, preluăm însă cuvântul Sfântului Apostol Pavel, care vorbește despre «nașterea prin Evanghelie în Iisus Hristos». De aceea există biserica de zid, ca extensie a Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească. Trupul cel tainic al lui Hristos, din care fac parte sfinții dintotdeauna, creștinii dreptslăvitori dintotdeauna și de acum, și în perspectivă până la sfârșitul veacurilor. Biserica, ce Îl are pe Domnul Hristos drept o statură, temelie și cap, iar Biserica văzută este, precum și cea tainică, loc în care creștinul este chemat să se nască, prin Evanghelie, în Iisus Hristos. De ce zidim și înfrumusețăm bisericile? Pentru că în ele, participând la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, ne întâlnim cu sfinții lui Dumnezeu, care ne spun, precum Sfântul Apostol Pavel: «Fiți următori mie precum eu sunt următor lui Hristos». Zidim și înfrumusețăm bisericile pentru a intra în legătură cu Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, pentru a intra în legătură cu sfinții îngeri, pentru a intra în legătură cu toți sfinții care au fost următori în credință, în nădejde și în dragoste ai Domnului nostru Iisus Hristos și nădăjduim și noi că suntem și ne vom strădui, cu ajutorul lui Dumnezeu, următori ai Domnului nostru Iisus Hristos”.

Pentru întreaga activitate desfășurată în comunitatea parohială și pentru jertfa depusă de‑a lungul anilor în ogorul Bisericii, părintele profesor Vasile Păvăleanu a primit, din partea Preafericitului Părinte Daniel, „Crucea Patriarhală”, cea mai înaltă distincție a Bisericii Ortodoxe Române. Părintele Mircea Ursache a primit „Crucea Moldavă”, părintele Artemie Severian Moldovan a fost distins cu „Crucea Sfântului Iosif cel Milostiv”, iar părintele diacon Ioan Butescu a fost hirotesit arhidiacon.

În același timp, primarul orașului, Adrian Niță, și ctitorul Florin Luca au primit „Crucea Sfântului Ierarh Dosoftei”, iar ctitorii și binefăcătorii parohiei au fost răsplătiți cu diferite ordine și distincții de vrednicie.

„Dăm slavă lui Dumnezeu pentru această zi măreață și binecuvântată, în care, după lucrările care au durat câțiva ani, am ajuns în momentul acesta, al resfințirii. Biserica aceasta a fost zidită între anii 1866‑1887, construită cam în aceeași vreme cu Catedrala Mitropolitană din Iași, de aceea, primul Mitropolit care a sfințit biserica, Sfântul Iosif cel Milostiv, a numit Biserica «Sfântul Ioan» din Mărăței «sora cea mică a Catedralei Mitropolitane din Iași». A fost o lucrare măreață pentru vremea aceea. Tradiția ne spune că piatra pentru turle a fost urcată pe un plan înclinat din pământ, pe care se urcau cu boii, care trăgeau pietrele ce constituie zidurile turlelor, astfel biserica este foarte trainică. În ultimii ani, din 2022, noi am înlocuit toată structura acoperișului cu lemn din stejar și am constatat ziduri groase, trainice, fără vreo fisură, cu toate că noi am mai adăugat o centură de beton armat pentru mai multă rezistență, dar și pentru ancorarea structurii de lemn a acoperișului. S‑a pus învelitoare de tablă, din cupru, foarte trainică și mulțumim tuturor celor care ne‑au ajutat pentru a acoperi suma respectivă, dar mai ales o mulțumire sinceră și plină de respect fratelui Dumitru Luca, care a trecut între timp la Domnul, iar generozitatea lui a fost continuată de fiul lui, Florin Luca, ce a marcat și alte lucrări care s‑au adăugat la biserica noastră. S‑a zugrăvit întreg exteriorul bisericii, s‑a spălat pictura interioară și s‑a pictat pridvorul bisericii, unde i‑am așezat pe toți sfinții nemțeni, din motive de patriotism local și constatăm cu bucurie că acest ținut are cele mai numeroase mănăstiri, schituri și lăcașuri de închinare, dar și foarte mulți sfinți, pe care îi numim generic «sfinții nemțeni»”, a afirmat în alocuțiunea sa părintele paroh Vasile Păvăleanu.

Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Piatra Neamț a fost zidită între anii 1866‑1887, în perioada edificării catedralei din Iași, prin osteneala preotului Iancu Lăzărescu și a credincioșilor din acele vremuri, și a fost sfințită de Sfântul Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei.

Înnoirea bisericii, precum și a ansamblului parohial, a fost posibilă prin jertfa și dărnicia credincioșilor din parohie, prin sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, al Consiliului Județean Neamț și al Primăriei Piatra Neamț. Însă primii între binefăcători au fost Dumitru Luca, trecut între timp la cele veșnice, și familia fiului său, Florin și Geanina, care au dovedit o generozitate și implicare deosebite.

Sfântul lăcaș va rămâne deschis în perioada următoare pentru cei care doresc să intre și să se închine în Sfântul Altar.