Cărți tipărite la Veneția cu contribuții românești

În Sala „Conon Mitropolitul” a Bibliotecii Sfântului Sinod din incinta Mănăstirii Antim, din Capitală, a avut loc marţi, 30 octombrie 2018, conferința „Cărți tipărite la Veneția cu contribuții românești”, susținută de arhim. Policarp Chițulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod. Au fost expuse câteva rarități ale artei tipografice venețiene, iar prezentarea a fost urmată de dezbateri.

Lucrări apărute în secolele 17 şi 18 la Veneţia, precum Biblia finanţată de Şerban Cantacuzino sau Cronograful lui Dorotei al Monemvasiei au fost prezentate în cadrul conferinţei „Cărţi tipărite la Veneţia cu contribuţii româneşti”, de arhim. Policarp Chiţulescu. Scopul prezentărilor a fost acela de a pune în valoare patrimoniul Bibliotecii Sfântului Sinod, de a provoca interesul la cercetarea și cunoaș­terea Ortodoxiei din întreg arealul balcanic, dar și activitatea sa în Occident. „Activita­tea tipografică din Țările Române a înflorit la sfârșitul secolului al 17-lea, luând o amploare deosebită în cel de-al 18-lea. Domnitorii Valahiei și ai Moldovei și alături de aceștia boierii și ierarhii care activau în aceste teritorii nu au susținut apariția a numeroase lucrări doar în țara lor, ci și la Veneția sau în alte orașe europene, pentru a-i sprijini pe unii cărturari cu care erau în strânsă prietenie și cu care aveau idealuri comune. Aceste cărți purtau uneori portretul celui care finanța ediția”, ne-a declarat arhim. Policarp Chiţulescu.

În cadrul întrunirii au fost prezentate exemplare de carte rară, puţin cunoscute şi foarte valoroase pentru cultura românească, dar şi europeană. „Veneția era un fel de spațiu liber în care ortodocșii puteau tipări cărți de cult, în special, pentru mănăstirile și bisericile din teritoriile controlate de otomani, dar tot Țările Române au fost cel mai bun leagăn de imprimare, în limba greacă, în special, a lucrărilor de apărare a Ortodoxiei din toată lumea (...). Unele dintre lucrări au fost expuse în vitrine: Cronograful lui Dorotei al Monemvasiei, apărut la Veneția în 1686, Biblia finanțată de Șerban Cantacuzino tipărită la Veneția în 1687, două cărți necunoscute bibliografiei de specialitate apărute cu sprijinul domnitorului martir Constantin Brâncoveanu: «Arhieraticon» apărut la Veneția în 1714 şi «Orologhion» apărut tot la Veneția în 1714”, a mai precizat arhim. Policarp Chiţulescu. Cărțile vor putea fi văzute în expunere la Biblioteca Sfântului Sinod, până săptămâna viitoare, 5 noiembrie 2018.

Biblioteca Sfântului Sinod este o structură de cercetare, informare şi documentare, de vocaţie patrimonială, culturală şi academică. Ea are ca principale obiective atât sprijinirea activităţii culturale, misionare şi ecumenice a Bisericii Ortodoxe Române, cât şi susţinerea procesului instructiv-educativ şi de cercetare din cadrul unităţilor de învăţământ, cu precădere al celor de profil teologic. Biblioteca derulează activităţi culturale, expoziţii, simpozioane, comemorări şi întâlniri tematice.