Cetatea în care se adună sfinţii

▲ Moaştele Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur au sosit ieri la Iaşi ▲ Au fost întâmpinate la Catedrala mitropolitană de PF Părinte Patriarh Daniel, de peste 100 de preoţi şi de aproape 2.000 de credincioşi ▲ „Venirea moaştelor Sf. Ioan Gură de Aur este o binecuvântare pentru noi, o încurajare pentru lucrarea misionară a Bisericii şi o bucurie pentru credincioşii pelerini”▲ Începând cu anul 1996, a devenit o tradiţie ca la hramul Sfintei Parascheva să fie aduse moaşte de sfinţi spre închinare ▲

În fiecare toamnă, în preajma hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, Iaşul devine, pentru câteva zile, principala destinaţie pentru credincioşii din întreaga ţară. Moaştele sfintei care ocroteşte întreaga Moldovă sunt scoase acum pentru a putea fi cinstite de sutele de mii de credincioşi veniţi la Iaşi pentru a forma o mare familie, cea a pelerinilor închinători la Sfânta Parascheva. Începând cu anul 1996, familiei de pelerini de la Iaşi i se adaugă o familie a sfinţilor, întrucât, la iniţiativa PF Părinte Daniel, Patriarhul bisericii Ortodoxe Române, la hramul Cuvioasei Parascheva de la Iaşi sunt aduse moaşte de sfinţi spre închinare. În toţi aceşti ani au venit pe pământul moldovenesc sfinţi precum Andrei, Apostolul Românilor, Mucenicii Gheorghe şi Dimitrie sau Apostolul Pavel. Anul acesta, au fost aduse la Iaşi moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur, de la Mănăstirea Varlaam, din Complexul monahal Meteora - Grecia, pentru a oferi pelerinilor bucuria de a cunoaşte pe cel mai mare predicator al Bisericii. Unul dintre cei mai străluciţi ierarhi ai bizanţului se adaugă, astfel, familiei de sfinţi care au poposit la Iaşi, lângă Sfânta Parascheva, pentru a fi cinstiţi de români.

Cultura şi spiritualitatea sunt definitorii pentru cetatea moldavă ocrotită de Sfânta Parascheva. La 14 octombrie, de hramul sfintei, întregul oraş este gazda diverselor manifestări culturale, dar mai ales spirituale. Slujbele în sobor, pelerinajele, sfinţirile sunt momente unice şi mult aşteptate de credincioşi. Ultimele hramuri au fost împodobite cu aducerea moaştelor unor sfinţi, care au fost aşezate lângă cele ale Sfintei Parascheva. Au fost momente unice şi deosebite, pelerinii având posibilitatea să se închine unor sfinţi despre care au citit sau au auzit. În ultimii ani, a devenit o tradiţie ca, de hramul Cuvioasei Parascheva, la Iaşi să fie aduse moaştele câte unui sfânt. Primul care a deschis drumul spre „comuniunea între sfinţi”, în anul 1996, a fost Sfântul Andrei, Apostolul Românilor, moaştele acestuia fiind aduse din Patmos - Grecia. După patru ani, în anul 2000, au fost aduse de la Livadia - Grecia moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, iar în 2001 a fost adus Brâul Maicii Domnului, de asemenea din Grecia, de la Volos. Hramul din 2002 a fost binecuvântat prin sosirea la Iaşi a moaştelor Sfântului Ioan Casian, care au fost aduse de la Marsilia (Franţa), iar cel din 2003 prin aducerea moaştelor Sfântului Mare Mucenic Dimitrie - Izvorâtorul de mir, de la Tesalonic. În 2004, cu prilejul anului omagial „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare - 500”, la hramul Cuvioasei a fost adus un fragment din Sfânta Cruce, de la Mănăstirea „Panaghia Soumela” din Mitropolia de Veria - Grecia. Tot de la Veria, de la Catedrala „Sf. Ap. Petru şi Pavel”, în anul 2005, am avut bucuria de a primi spre închinare şi cinstire moaştele Sfântului Pavel, Apostolul neamurilor. În anul 2006, pelerinii s-au putut ruga, alături de Sfânta Parascheva, Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul, ale cărui sfinte moaşte au fost aduse din Eghina - Grecia. O părticică din moaştele sale a fost dăruită celei mai mari biserici de parohie din ţară, Biserica „Sf. Ierarh Nectarie”, din cartierul ieşean Alexandru cel Bun. Prin ceea ce s-a început în anul 1996 şi s-a dezvoltat de la an la an, putem spune că Sfânta Parascheva de la Iaşi adună sfinţi din întreaga lume în jurul ei, aici, în oraşul plin de biserici.

Hram reînnoit la începutul anilor '90

Sărbătoarea Sfintei Parascheva a fost, încă din secolul al XVII-lea, un eveniment de anvergură. Slujbele impresionante atrăgeau mii de credincioşi la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi”, unde se aflau moaştele sfintei, pentru ca din 1888, când moaştele au fost mutate la mitropolie, sărbătoarea să se desfăşoare aici. În timpul regimului comunist, sărbătoarea şi-a pierdut din strălucirea de altădată. „La începutul anilor â90, într-o perioadă de mai multă libertate, atunci când Biserica avea posibilitatea de a se adresa prin mass-media credincioşilor, sărbătoarea Sfintei Parascheva a început să aibă strălucirea de altădată. Îndată după 1990, lucrurile s-au schimbat o dată cu solemna liturghie şi sărbătoare de la Iaşi, din 1 iulie, atunci când a fost instalat noul Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, în persoana tânărului ierarh Daniel Ciobotea, care venea după o scurtă păstorire ca episcop-vicar la Timişoara. Deodată, în Catedrala mitropolitană au slujit 14 sau 15 ierarhi, lucru mai puţin obişnuit pentru credincioşi, deoarece niciodată la hramul Sfintei Parascheva nu veneau decat 2, 3 cel mult 4 sau 5 ierarhi”, a declarat recent pentru Radio Trinitas, exarhul cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor, părintele arhimandrit Timotei Aioanei. Mai târziu, când hramul de la Iaşi a fost reîmpodobit cu slujbele de altădată, au sosit aici şi primele relicve sfinte. „În 1992, prima relicvă sfântă sau părticică din lemnul Sfintei Cruci, care venea de la Mănăstirea Xiropotamou, a poposit pentru câteva zile la Iaşi. Chiar dacă nu s-a întâmplat acest lucru la hram, totuşi a fost primul pelerinaj de acest fel care s-a întâmplat după 1990. O dată cu anul 1996, când moaştele Sfântului Apostol Andrei au fost aduse la Iaşi din Patras, de o delegaţie condusă de Mitropolitul Nicodimos, care a venit la Iaşi de două ori, putem spune că o dată cu acest pelerinaj a început o altă istorie a sărbătorii Sfintei Parascheva. Din 2000, pelerinajele au continuat în fiecare an”, a mai spus părintele Timotei Aioanei.

Ne putem închina moaştelor unui arhiepiscop de Constantinopol

Întrucât anul acesta se împlinesc 1600 de ani de la trecerea la cele veşnice a celui mai cunoscut predicator al Ortodoxiei, Sfântul Ioan Gură de Aur (347-407), o părticică din moaştele acestuia a sosit, ieri, la Iaşi. Mâna stângă a sfântul a fost adusă de o delegaţie de clerici de la Mănăstirea Varlaam, din Complexul monahal Meteora - Grecia, şi a fost aşezată lângă moaştele Sfintei Parascheva. Marele ierarh, originar din Antiohia Siriei, a fost educat în spirit creştin de mama sa, Antusa, iar din tinereţe a arătat înclinaţii spre studiu. A fost educat în spiritul vremii de Libaniu şi Andragatiu. În 368 s-a călugărit şi a trăit într-o peşteră, iar în 381, episcopul Meletie l-a hirotonit diacon. În perioada imediat următoare a scris celebrul tratat „Despre preoţie”, iar în 386, episcopul Flavian l-a hirotonit preot şi i-a încredinţat misiunea de a fi predicator. Încă de pe acum predicile sale devin celebre. În 397, a fost ales arhiepiscop de Constantinopol, de aici înainte pornind o luptă împotriva nelegiuirilor de la curtea Imperială, a luxului exagerat de acolo, care era în contradicţie cu sărăcia poporului. Reformele sale au atras invidia celor de la Curte, mai ales a ministrului Eutropiu şi a împărătesei Eutropia. Venirea fraţilor Lungi la Constantinopol, alungaţi de episcopul Teofil din Egipt, a provocat sfârşitul ierarhului. Sinodul de la Stejar din 403 a hotărât exilarea lui Ioan. Nici măcar revolta poporului, în urma căreia a fost readus pe scaunul de arhiepiscop, nu a reuşit să-l ţină prea mult la Constantinopol. A fost exilat la Cucuz, sau Arabissos, în Armenia Mică. Apoi, urma să fie dus la Pityus, lângă Marea Neagră, dar a murit pe drum, la Comana, în Pont, pe 14 septembrie 407. Opera sa este foarte valoroasă, iar omiliile sale sunt şi astăzi actuale. Biserica Ortodoxă îl cinsteşte pe Sf. Ioan Gură de Aur ca Sfânt Părinte al Bisericii, iar Biserica Romano-catolică l-a numit „Doctor al Bisericii”. Moaştele sale se află în mai multe biserici ale lumii, printre care şi în România. Astfel, ne putem ruga moaştelor Sfântului Ioan Gură de Aur la: Paraclisul patriarhal - Bucureşti; Mănăstirea Darvari - Bucureşti; Mănăstirea Secu - judeţul Neamţ; Catedrala episcopală - Slobozia; Mănăstirea Tismana; Mănăstirea Samurcăşeşti etc. În lume găsim părticele din moaştele celui mai important teolog al Bisericii de Răsărit, la Mănăstirea Filoteu - Muntele Athos, unde se află mâna sa dreaptă; la Mănăstirea Vatoped - Muntele Athos, unde se află capul Sfântului Ioan Gură de Aur, cu urechea stângă întreagă (ureche la care i-a tâlcuit îngerul sfintele evanghelii şi a rămas neputredă spre mărturie că a fost adevărată tâlcuirea îngerului), la Mănăstirea Varlaam - Meteora, la Capela Imaculatei Concepţiuni, la Basilica „San Pietro” - Roma etc.

„Expresie a credinţei ortodoxe comune”

Moaştele Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur au sosit ieri, în jurul amiezii, la Iaşi. Ele au fost aduse de la Mănăstirea „Sf. Varlaam” din Grecia, de o delegaţie elenă, condusă de Înalt Prea Sfinţitul Serafim, Mitropolit de Stagon şi Meteora. Moaştele au fost întâmpinate la aeroport de o delegaţie de ierarhi şi preoţi, desemnată de Prea Fericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Din delegaţie au făcut parte IPS Petru, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, PS Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Huşilor, precum şi numeroşi preoţi. Cutia argintată cu mâna stângă a Sf. Ioan Gură de Aur a fost primită la intrarea în Catedrala mitropolitană din Iaşi de PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La primirea moaştelor au fost prezenţi aproape 2.000 de credincioşi şi peste 100 de preoţi, dar şi oficialităţi locale şi judeţene care au umplut cel mai mare lăcaş de cult din Iaşi, dar şi curtea acestuia. La bătaia clopotelor Catedralei, care anunţau sosirea moaştelor, credincioşii au aprins lumânări în semn de evlavie pentru sfântul care a venit la Iaşi să ne binecuvânteze.

La intrarea în Catedrală, corul a intonat troparul Sf. Ier. Ioan Gură de Aur, după care PF Părinte Patriarh Daniel a ţinut un cuvânt prin care a explicat însemnătatea prezenţei moaştelor celui mai cunoscut dascăl al lumii la Iaşi. După cum a menţionat PF Părinte Patriarh Daniel, venirea moaştelor Sf. Ioan Gură de Aur la Iaşi este o binecuvântare pentru noi, o încurajare pentru lucrarea misionară a Bisericii şi o bucurie pentru credincioşii pelerini care au venit să cinstească moaştele Sf. Cuv. Parascheva şi ale Sf. Ier. Ioan Gură de Aur. „Venirea moaştelor Sf. Ioan Gură de Aur este mai întâi de toate o expresie a credinţei ortodoxe comune, fiindcă Sf. Ioan Gură de Aur este dascăl al Ortodoxiei, iar Bisericile Ortodoxe surori păstrează credinţa ortodoxă. Prezenţa Sf. Ioan Gură de Aur în mijlocul nostru este o confirmare a credinţei ortodoxe din Bisericile Ortodoxe surori.

În al doilea rând, venirea Înalt Prea Sfinţiei Voastre, ca prieten al Bisericii noastre la hramul Cuv. Parascheva, arată evlavia comună a poporului ortodox grec şi a poporului ortodox român faţă de Sf. Ioan Gură de Aur şi faţă de Sf. Cuv. Parascheva (...) În al treilea rând, această venire a Înalt Prea Sfinţiei Voastre la Iaşi este semnul prieteniei dintre poporul grec şi poporul român pe baza prieteniei dintre Bisericile surori, a Greciei şi a României”, a precizat PF Părinte Daniel. În continuare, IPS Mitropolit Serafim a ţinut în primul rând să-şi exprime bucuria prezenţei la Iaşi, arătându-se emoţionat de primirea făcută, menţionând că, „astăzi, cu toţii ne împărtăşim din bucuria pe care o avem atunci când ne închinăm unuia dintre cei mai mari Părinţi ai Bisericii, mare dascăl, cel care a pus temeliile teologiei, cel care a contribuit atât de mult prin scrierile sale la mersul Bisericii. Cred că şi astăzi, când lumea este tentată să meargă spre consumerism, spre materie, prezenţa moaştelor Sfântului Ioan Gură de Aur este un îndemn de a ne ridica deasupra acestei tendinţe care înseamnă coborâre de la un nivel spiritual adecvat”.

„Un odor preţios pentru întreaga Ortodoxie”

IPS Mitropolit Serafim a precizat că moaştele Sf. Ioan Gură de Aur se află la Mănăstirea „Sf. Varlaam” din Complexul monahal Meteora - Grecia din anul 1542, când au fost dăruite de arhiepiscopul Partenie al Constantinopolului: „Toate sfintele moaşte provenite de la sfinţi, bărbaţi sau femei, reprezintă un tezaur nepreţuit al Bisericii, însă consider că acest fragment din moaştele Sf. Ioan Gură de Aur reprezintă un odor preţios nu numai pentru Mănăstirea Varlaam, pentru mănăstirile de la Meteora sau pentru Biserica Greciei, ci pentru întreaga Ortodoxie. Prin Sfântul Ioan este unită întrega Ortodoxie, atât în Liturghie, dar şi în opera filantropică, prin opera teologică pe care Sf. Ioan Gură de Aur a lasat-o şi care este cunoscută în toate Bisericile. Sf. Ioan Gură de Aur nu a fost doar un retor, nu a fost doar un autor, ci a fost un mare teolog şi un rugător, în acelaşi timp, care ne-a învăţat cum trebuie să abordăm teologia şi în ce măsură trebuie să ne desăvârşim şi să ne desfăşurăm viaţa spirituală”.

IPS Mitropolit Serafim l-a felicitat ieri pe PF Părinte Daniel pentru noua sa demnitate în Biserica Ortodoxă Română, după care a vorbit despre starea de sănătate precară a PF Hristodoulos, rugând pe clericii şi credincioşii români să pomenească în rugăciunile lor şi pe Întâistătătorul Bisericii Greciei.

După momentul solemn al primirii moaştelor, oficialităţile prezente, preoţii şi credincioşii s-au închinat Sfântului Ioan Gură de Aur, ale cărui moaşte au fost aşezate lângă racla Sfintei Parascheva, strămutată special în aceste zile din Biserica „Sf. Gheorghe” - vechea Catedrală mitropolitană. Credincioşii s-au aşezat deja la rând pentru a se închina la moaştele Sfintei Parascheva şi ale Sfântului Ioan Gură de Aur. (Narcisa Balaban şi Ştefan Mărculeţ)