Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a XXX-a ediție a simpozionului de istorie „Colocviile Putnei” va avea loc în perioada 10–13 iulie, la Mănăstirea Putna, informează ctitoria ştefaniană printr-un comunicat de presă.
Simpozionul va începe cu slujba de Te Deum, miercuri, 10 iulie, la ora 16:00. Întrucât anul acesta se împlinesc 525 de ani de la sfințirea Mănăstirii Bălinești, în cadrul Colocviului va fi organizată o sesiune specială dedicată acestei ctitorii a lui Ioan Tăutu, mare logofăt în vremea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. De asemenea, această ediție va cuprinde și o secțiune de muzicologie.
Lucrările colocviului vor putea fi urmărite pe Zoom și pe canalul de YouTube al Mănăstirii Putna. Programul complet al evenimentului și datele de acces pentru Zoom sunt disponibile pe site-ul Centrului „Ștefan cel Mare”.
***
Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna a fost înființat la 2 ianuarie 2005, cu binecuvântarea vrednicul de pomenire Arhiepiscop Pimen. În cursul activităților științifice circumscrise anului comemorativ „Ștefan cel Mare și Sfânt” 500 – 2004 s-a conturat nevoia existenței, la Mănăstirea Putna, a unei structuri care să trezească și să mențină interesul pentru cunoașterea trecutului nostru și care să impulsioneze cercetarea lui.
Scopul Centrului este cercetarea istoriei epocii ștefaniene și a istoriei Mănăstirii Putna. De la înființare până în prezent, Centrul a organizat la Mănăstirea Putna, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și la Institutul „Nicolae Iorga” din București douăzeci și nouă de ediții de comunicări științifice, sub numele Colocviile Putnei. Dat fiind caracterul unitar al monahismului bucovinean în perioada de ocupație austriacă (1775–1918), începând cu ediția a IX-a, Simpozionul Colocviile Putnei cuprinde și o secțiune dedicată istoriei mănăstirilor din Bucovina în această epocă.
Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a găzduit marți, 5 noiembrie, cea de‑a doua sesiune a Conferinței pastoral‑misionare de toamnă a clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor. În cadrul lucrărilor acestei sesiuni prezidate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la care au participat clerici din județul Prahova, au fost prezentate trei referate cu subiecte inspirate din tematica Anului comemorativ 2024.
Comunitatea din Satu‑Nou (Belceşti), județul Iași, atât de frumos unită în jurul părintelui paroh Andrei Florariu şi al preotului slujitor Vasile Florariu, va participa sâmbătă, 9 noiembrie, la sfinţirea ca
În Arhiepiscopia Timișoarei au debutat luni, 4 noiembrie, conferințele preoțești consacrate Anului comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți. În biserica Parohiei Iosefin din Timișoara,
Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, a săvârşit duminică Sfânta Liturghie în Parohia Românași, Protopopiatul Zalău, județul Sălaj. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel,
.jpg)
Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Fraților, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Și, chiar dacă mi-aș vărsa sângele pentru jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și vă fericesc pe voi pe toți. Asemenea și voi
Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah, Onufrie. La vremea potrivită, Onufrie i-a botezat pe ei şi pe fiul lor Galaction. De asemenea, Epistimia era născută din părinţi păgâni şi, măritată fiind cu Galaction, a fost botezată de soţul ei în râul Chifos, în numele Preasfintei Treimi. După aceea, învăţând-o a se ruga lui Dumnezeu, s-au despărţit, neştiind nimeni taina aceasta.
Sfântul Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, 119-121, în Filocalia (2001), vol. 5, p. 338 „Aceasta înseamnă a ne curăți pe noi înșine de toată întinăciunea trupului și a duhului (II
Una din constatările devenite clasice în limbajul curent vorbește despre un Occident decadent și secularizat. Fără a intra în comparații statistice sau chiar sterile - în comparație cu cine?, raportat la ce
Harul lui Dumnezeu continuă să lucreze în lume și în zilele noastre, dovedind că Biserica rămâne „laborator al Învierii” și „spital duhovnicesc”. Așa cum în primele secole au strălucit Sfinții
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea
