Concluziile seminarului „Biserica şi societatea“

În perioada 12-14 martie 2009, la Sighişoara a avut loc seminarul „Biserica şi societatea“, organizat de Fundaţia Konrad Adenauer, Asociaţia Medical-Creştină „Lukas Spital“ Laslea, Asociaţia „Filantropia Ortodoxă“ Sighişoara şi Centrul Creştin Medical-Social de Zi. Vă prezentăm în continuare concluziile şi recomandările acestui seminar.

Discuţiile din cadrul acestui seminar, aflat la a doua ediţie, s-au axat pe două direcţii principale: aşezămintele medico-sociale bisericeşti, ca alternativă complementară la sistemul sanitar public, respectiv premisele misiunii sociale a Bisericilor în contextul actual.

Participanţii la această reuniune, ierarhi şi reprezentanţi ai cultelor religioase, ai organizaţiilor non-guvernamentale, ai mediului academic, cadre medicale şi persoane implicate în proiecte filantropice, au ajuns în urma dezbaterilor la următoarele concluzii şi au formulat următoarele recomandări:

Lucrarea socială şi medicală desfăşurată de cultele din România face parte din tradiţia Bisericilor, tradiţie care a fost reluată începând cu 1990. Această lucrare s-a dovedit a fi o soluţie necesară pentru o societate care încă se mai află într-un proces dificil şi incert de transformare.

Tradiţia implicării Bisericilor în activităţi filantropice nu este un fenomen singular, ci corespunde şi experienţei actuale pe plan european. Nu există un model de preluat în acest domeniu, ci doar o sumă de exemple care şi-au dovedit în timp viabilitatea.

Prin garantarea demnităţii umane ca valoare fundamentală şi, totodată, prin felul în care statul se poziţionează faţă de culte din punct de vedere constituţional s-a recunoscut cultelor religioase mai ales rolul de partener social şi de factori ai păcii sociale, aşa cum s-a menţionat expres, de altfel, şi în Legea privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

Posibilitatea legală a încheierii unor parteneriate de interes comun

Complementar acestor realităţi normative, statul şi cultele religioase au posibilitatea legală a încheierii unor parteneriate de interes comun. Există, la ora actuală, astfel de parteneriate care au în vedere incluziunea socială a categoriilor sociale defavorizate şi asistenţa medicală şi care se află în curs de derulare.

Pentru a nu rămâne la stadiul de intenţie, prevederile acestor Protocoale trebuie completate cu un nou cadru normativ care să dea posibilitatea atingerii obiectivelor propuse şi asumate deopotrivă de stat şi Biserici.

Pornind de la experienţa reuşită a centrelor medicale şi sociale deja existente, aflate în administrarea cultelor religioase, este nevoie de creşterea numărului lor şi de garantarea accesului non-discriminatoriu la sursele de finanţare alocate sistemului de sănătate publică şi protecţie socială, la nivel central şi local.

Este vital ca accesul non-discriminatoriu să se refere la finanţare egală în condiţii de standarde identice pentru acelaşi tip de servicii medicale şi sociale.

Protocoalele menţionate creează un cadru în interiorul căruia statul şi cultele acţionează pentru îndeplinirea obiectivelor asumate şi este necesar ca acest cadru să fie aplicat şi respectat de o manieră unitară la toate nivelele de organizare administrativă.

Drept recunoaştere a rolului cultelor în domeniul social, la nivel judeţean comisiile mixte de dialog social cuprind şi reprezentanţi ai cultelor, alături de cei ai autorităţilor publice centrale descentralizate şi deconcentrate. Este nevoie ca aceste comisii să fie expresia concretă a principiului subsidiarităţii, să funcţioneze efectiv şi recomandările lor să fie puse în aplicare de autorităţile statului. Comisiile trebuie să fie încurajate să se aplece prioritar asupra proiectelor de asistenţă medico-socială, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor celor aflaţi în suferinţă trupească şi sufletească.