Sâmbătă, 1 iulie 2023, un grup de credincioși de la Parohia Stamora Română, județul Timiș, condus de părintele paroh Ștefan Mareniuc, a participat la un pelerinaj de o zi la biserici și mănăstiri din Arhiepiscopia Alba Iuliei. La pelerinaj a participat și părintele Marius Florescu, cadru didactic de la Facultatea de Teologie din Timișoara.
Primul popas a fost făcut la Mănăstirea Râmeți, unde pelerinii au vizitat biserica veche din veacul al XIV-lea, cu șase straturi de pictură, și biserica nouă, sfințită în anul 1992. Aici, pelerinii s-au închinat moaștelor Sfântului Ierarh Ghelasie, canonizat tot în anul 1992.
Următorul popas a fost făcut la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, unde anul trecut s-au sărbătorit 100 de ani de la încoronarea regilor Ferdinand I și Maria ai României.
Ultimul popas s-a făcut la Schitul „Sfântul Ioan Botezătorul” de lângă cetatea Marii Uniri, loc deosebit de rugăciune și zidire sfântă, unde se află în construcție o monumentală biserică. Credincioșii participanți au fost încântați de ziua binecuvântată pe care au trăit-o.
Pe șantierul Catedralei Naționale s-au înregistrat în ultimele luni progrese semnificative. Vremea plăcută adusă de începutul de primăvară i-a impulsionat atât pe muncitorii care se ostenesc cu edificarea celui mai impresionant lăcaș de închinare al Bisericii Ortodoxe Române, cât și pe iconarii și specialiștii care îmbogățesc, pe zi ce trece, veșmântul iconografic al bisericii realizat în tehnica mozaic.
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Radu Vodă, în Duminica a 2‑a din Sfântul și Marele Post, închinată Sf
La Colegiul Național „Octavian Goga” din Sibiu a avut loc sâmbătă, 15 martie, etapa judeţeană a Olimpiadei de religie. Peste 160 de elevi de la şcolile şi liceele din judeţul Sibiu s‑au înscris la
Și în Capitală s‑a desfășurat sâmbătă, 15 martie 2025, etapa județeană a Olimpiadei de religie, cultul ortodox. A fost organizat câte un examen în fiecare sector, participând în total peste 1.600 de
.jpg)
Duminica a treia din Post (a Sfintei Cruci) Marcu 8, 34-38; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape
„În vremea aceea S-a dus Iisus într-un loc pustiu și Se ruga acolo. Dar au mers după Dânsul Simon și cei ce erau cu el și, aflându-L, I-au zis: Toți Te caută pe Tine. Iar Iisus le-a răspuns: Să mergem în
Întru început «Tu, Doamne, pământul l-ai întemeiat și cerurile sunt lucrul mâinilor Tale; ele vor pieri, dar Tu rămâi, și toate ca o haină se vor învechi;
Sfântul Alexie (†411) a trăit pe vremea împăratului Honoriu (395-423), iar părinţii săi se numeau Eufimian şi Aglaida. Tatăl său, Eufimian, era mare dregător păgân, ce deţinea multă
Fericitul Augustin, Epistola 130 către Proba. Despre Rugăciune, 14-15, în Părinți și Scriitori Bisericești (2022), vol. 21, pp. 299-300 „Dacă Îl iubim pe Dumnezeu, prin El ne iubim pe noi înșine; și,
Crucea e răspunsul la acuza că Dumnezeu a eșuat în creație, că răul, ura, moartea, nedreptatea, boala ne copleșesc. Că binele e sufocat de demon și nu mai are nici o șansă de a triumfa, deși crucea are pe re
Unii călugări din mănăstirile athonite, numiţi şi isihaşti, au ajuns să vadă lumina necreată a lui Dumnezeu. Dar adversarii lor respingeau posibilitatea vederii lui Dumnezeu de către om, negau distincţia dintre fiinţă şi energii în Dumnezeu, excluzând orice posibilitate de comuniune reală a omului cu Dumnezeu. Cel care a luat iniţiativa de a le răspunde acestora a fost Sfântul Grigorie Palama, care a vorbit despre posibilitatea cunoaşterii şi a unirii cu Dumnezeu, afirmând că nu există natură (fiinţă) nelucrătoare care să nu se manifeste în afară prin energii. Sfântul, pentru care isihasmul devenise un mod de viaţă, a răspuns că isihaştii nu văd Fiinţa lui Dumnezeu, ci energiile necreate care se revarsă din Fiinţa Lui.
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
