Credincioşii din Ardeal au primit la Înviere Lumina de la Ierusalim

Slujba din noaptea Sfintelor Paşti de la Catedrala mitropolitană din Sibiu a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, alături de slujitorii lăcaşului de cult din inima oraşului . La "A doua Înviere", majoritatea preoţilor de la bisericile ortodoxe din Sibiu s-a alăturat slujitorilor catedralei, în Marşul Învierii .

Învierea Domnului a fost sărbătorită cu mare bucurie de credincioşii ortodocşi din Sibiu, veniţi la Catedrala mitropolitană pentru a primi în noaptea Învierii Lumina Sfântă adusă de la Ierusalim şi pentru a participa la slujbele oficiate de soborul de preoţi. Slujbele din noaptea Sfintelor Paşti au fost oficiate de preoţii şi diaconii slujitori de la catedrală, conduşi de Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului. După oferirea Luminii în faţa Sfântului Altar şi înconjurarea lăcaşului de cult în procesiune, soborul de preoţi a oficiat prima parte a slujbei de Înviere, în faţa lăcaşului de cult, pe o scenă amenajată.

"La măreţul praznic al Învierii Domnului, v-am împărtăşit din Sfânta Lumină de la Ierusalim, care a venit ca dar pentru omenire, văzut şi sensibil, şi pentru a simţi înăuntrul ei puterea dumnezeiască, care lucrează în lume. Această Lumină este o mărturie a credinţei noastre adevărate", au fost cuvintele IPS Mitropolit Laurenţiu la finalul slujbei oficiate în faţa Catedralei mitropolitane.

Părintele Mitropolit a citit, apoi, scrisoarea pastorală adresată credincioşilor din Arhiepiscopia Sibiului.

Programul liturgic a continuat în Catedrala mitropolitană, prin Canonul Învierii şi Sfânta Liturghie, în cadrul căreia a fost hirotonit diacon teologul Ştefan Lucian Toma, consilier-secretar la Editura "Andreiana" - Arhiepiscopia Sibiului. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul "Timotei Popovici" al Catedralei mitropolitane din Sibiu.

La sfârşitul Sfintei Liturghii s-a sfinţit pâinea numită tradiţional "paşti" şi apoi s-a împărţit credincioşilor. "Am binecuvântat această pâine după Sfânta Împărtăşanie, pentru a se deosebi de Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos. Această pâine a fost sfinţită prin stropire cu apă sfinţită penru a se oferi tuturor credincioşilor, în semn de comuniune. Din ea se gustă pe nemâncate în fiecare zi din Săptămâna Luminată, spre sănătate sufletească şi trupească", a spus IPS Părinte Laurenţiu.

Marşul Învierii în Cetatea Sibiului

Sute de credincioşi s-au alăturat soborului de preoţi la Marşul Învierii, duminică, 4 aprilie 2010, în prima zi de Paşti. Alături de slujitorii catedralei, conduşi de IPS Mitropolit Laurenţiu şi de PS Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, au fost şi majoritatea preoţilor de la bisericile ortodoxe din Sibiu, veniţi alături de protopopul de Sibiu, părintele Ioan Coşa. Printre oficialităţile prezente s-a aflat şi prefectul judeţului Sibiu, dl Constantin Trihenea.

Procesiunea a fost precedată de Slujba Vecerniei, cunoscută şi ca "A doua Înviere", în cadrul căreia s-a citit Evanghelia în 12 limbi. "Se arată prin aceasta că nu există o limbă mai sfântă decât alta. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să ajungă până la marginile lumii, în toate graiurile. Noi suntem martorii Învierii, iar ceremonia aceasta, pelerinajul acesta pascal, nu este altceva decât o manifestare a bucuriei Bisericii în Hristos şi cu Hristos Cel Înviat, pe Care vrem să-l ducem până la marginile pământului. Am găsit această bucurie în Biserică, în toate limbile, o ducem acum în afara Bisericii ca să lucreze în viaţa credincioşilor. Vom reveni aici, în Biserică, pentru a-i mulţumi Mântuitorului Hristos, mort şi înviat, bucuria noastră, şansa noastră de mântuire. Mulţumim tuturor credincioşilor care au venit împreună cu preoţii lor pentru a arăta că praznicul acesta este atât de mare încât nu poate să se reducă la o singură biserică. Toate bisericile manifestă împreună această bucurie", au fost cuvintele prin care IPS Mitropolit Laurenţiu a explicat sensul citirii Evangheliei în 12 limbi şi al Marşului Învierii.

Procesiunea a avut traseul Catedrala mitropolitană - Piaţa Mare - str. Nicolae Bălcescu - parcul Astra - Catedrala mitropolitană, la care au participat sute de credincioşi din Sibiu şi împrejurimi. Au fost purtate o făclie cu Lumina aprinsă de pe Mormântul Domnului de la Ierusalim, precum şi racla cu sfintele moaşte de la Catedrala mitropolitană, pentru a arăta "credinţa şi mărturia că există viaţă veşnică şi că cei plecaţi dincolo, la Domnul, au lăsat urme, prin minuni, cea mai mare fiind aceea a posibilităţii de a cinsti sfintele moaşte", a mai spus Mitropolitul Ardealului.

"Darurile Învierii"

În scrisoarea pastorală de Sfintele Paşti a IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, adresată credincioşilor, se arată că "Mântuitorul a biruit moartea prin moarte pentru că a primit-o de bunăvoie, din iubire şi din ascultare. Iubirea L-a făcut să moară, iubirea I-a dat biruinţa asupra morţii, iubirea a făcut din moartea Sa jertfa curată, bine mirositoare, adusă pentru întreaga lume, prin care omul a fost readus la bucuria comuniunii cu Dumnezeu. Moartea şi Învierea Sa au dat naştere unei noi umanităţi, în care trăieşte o nouă viaţă, şi anume viaţa divino-umană a lui Hristos. Prin această nouă umanitate, Dumnezeu revarsă pururi darurile Sale, prin Sfintele Taine şi prin toate lucrările sacramentale ale Bisericii (...)

Viaţa în Hristos este marele dar al Învierii, este darul vieţii celei noi şi al iubirii Sfintei Treimi. Tot ce avem noi în această lume este un dar al lui Dumnezeu, şi noi ştim că orice dar presupune şi un răspuns din partea noastră, o angajare, o folosire a acestuia. Darurile lui Dumnezeu nu sunt nişte simple cadouri impersonale, dăruite dintr-o milă compătimitoare, ci sunt daruri pline de mireasma iubirii jertfelnice a Sfintei Treimi, care dau sens existenţei noastre. Gustând din aceste daruri ale Învierii, simţim că pentru ele am fost creaţi, simţim că suntem nemuritori şi că trebuie să răspundem acestei iubiri cu iubirea noastră. Şi cum putem face acest lucru? Tot Marea Iubire, venită între noi, ne învaţă, spunând: "Dacă păziţi poruncile Mele, rămâneţi în dragostea Mea..." (Ioan 15, 10).

Nu trebuie să ne revoltăm pentru viaţa tot mai grea pe care am ajuns să o avem. Toate necazurile nu sunt altceva decât roade ale îndepărtării noastre de Dumnezeu, ale încrederii pe care ne-am pus-o în confortul şi plăcerile trupeşti ale lumii acesteia. Bunăoară, I-am închinat noi, oare, Domnului primele noastre gânduri ale fiecărei zile şi sufletul nostru curăţit permanent de zgura păcatului prin Sfânta Taină a Spovedaniei? Trăim noi, oare, cu dorul împărtăşirii Trupului şi Sângelui Mântuitorului? Unde sunt frica de Dumnezeu, milostenia, smerenia şi dragostea creştinească?

Şansa noastră nu poate fi alta decât să ne întoarcem cu toată inima la Hristos. Trebuie multă răbdare în necazuri şi pocăinţă înainte de a nădăjdui ceva mai bun. Iar dacă vom alege această cale, neîntârziat vom primi răspuns de la Dumnezeu, Care aşteaptă să-I dăm inimile, pentru ca El să ni le umple cu bucuria harului Duhului Său cel Sfânt".