Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, a săvârșit miercuri, 16 septembrie 2026, slujba de binecuvântare a trei noi așezăminte sociale din municipiul Tulcea: Centrul de asistență și recuperare
„Creștinii se confruntă cu persecuții și este un aspect asupra căruia trebuie să reflectăm”
La finalul întrevederii cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a avut loc în Salonul „Teoctist Patriarhul” din Reședința Patriarhală, Excelența Sa, domnul Riley Barnes, ambasador cu Însărcinări Speciale pentru Libertate Religioasă Internațională în cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii și secretar adjunct al Biroului pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă, a oferit o scurtă declarație pentru componentele Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române: „A fost o vizită excelentă. L‑am cunoscut pe Părintele Patriarh Daniel în urmă cu aproximativ șapte ani, în perioada în care îmi desfășuram activitatea în cadrul Departamentului de Stat. Prin urmare, a fost o onoare să îl reîntâlnesc și să discutăm, în mod special, despre diversele priorități din domeniul libertății religioase. Am discutat pe larg despre demnitatea umană, care ne trimite la conceptul de «Imago Dei», la faptul că am fost înzestrați de Creatorul nostru cu anumite drepturi inalienabile. Așadar, demnitatea umană, libertatea și drepturile fundamentale au reprezentat teme centrale ale dialogului nostru. O altă valoare este, bineînțeles, familia și importanța acesteia în societate, alături de Biserică, drept pilon important al societății. De asemenea, am vorbit și despre libertatea religioasă. Creștinii se confruntă cu persecuții la nivel global și este un aspect asupra căruia trebuie să reflectăm cu toții; nu doar creștinii, ci și alte grupuri religioase sunt persecutate. Prin urmare, este o problemă pe care trebuie să o luăm în considerare și să o semnalăm. O modalitate esențială de acțiune este aceea de a aduce la cunoștința altor persoane religioase faptul că persecuția există. Având privilegiul de a trăi în țări precum România și Statele Unite, Bisericile creștine, în mod special, nu se confruntă cu persecuții pe plan intern, motiv pentru care, deseori, nu suntem pe deplin conștienți de amploarea actelor de persecuție din alte regiuni ale lumii. De aceea, consider că, în primul rând, este esențial să le reamintim enoriașilor și oamenilor religioși să se roage pentru aceste cauze, să îi aibă în rugăciunile lor pe ceilalți credincioși de pretutindeni care se confruntă cu niveluri fără precedent de persecuție. În al doilea rând, strâns legat de acest aspect, este implicarea activă. Aceasta presupune implicarea altor guverne în dialog pe marginea acestui subiect, cooperarea cu alte grupări religioase, precum și cu organizații ale societății civile, astfel încât toți acești actori să înțeleagă realitatea din teren și să putem formula solicitări pentru o schimbare concretă. Dorim să interzicem accesul (în Statele Unite, n.r.) celor care comit abuzuri împotriva oamenilor religioși. În acest sens, secretarul de Stat a anunțat în luna decembrie introducerea unei interdicții privind acordarea vizelor pentru persoanele care persecută alte persoane pe criterii religioase, măsură care a fost extinsă inclusiv asupra membrilor familiilor acestora. De asemenea, luna trecută am anunțat alocarea unor fonduri de asistență externă în valoare de aproximativ două miliarde de dolari, destinate organizațiilor și grupurilor cu profil religios care desfășoară activități umanitare și alte acțiuni remarcabile la nivel global. Considerăm că este esențial să dezvoltăm parteneriate cu organizațiile religioase, inclusiv cu entități afiliate diverselor Biserici. Nu în ultimul rând, o inițiativă pe care președintele Donald Trump a gestionat‑o foarte bine o reprezintă deschiderea spre dialog pe marginea acestor teme, menținând o ușă deschisă pentru persoanele religioase și pentru comunitatea creștină. La Casa Albă funcționează, în premieră, un Birou pentru Credință, condus de pastorul Paula White, care a promovat cu tărie această cauză pentru a se asigura că persoanele religioase au un loc la masa dialogului, că vocea lor nu este ignorată, ci, dimpotrivă, că sunt consultate și implicate activ în parteneriate care vizează o gamă amplă de aspecte și valori esențiale, atât pentru societatea americană, cât și pentru libertatea religioasă la nivel internațional”.



.jpg)
