Ctitoria voievodală de la Rădăşeni va fi resfinţită

La finele acestei săptămâni, în Duminica a XX-a după Rusalii, va avea loc resfinţirea Bisericii „Sfinţii Mucenici Mercurie şi Ecaterina” din comuna Rădăşeni, judeţul Suceava, ctitorie voievodală a domnitorului Ştefan Tomşa al Moldovei (1611-1615, 1622-1623). Părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare eclesiarh al Catedralei patriarhale din Bucureşti, ne-a vorbit, ca fiu al satului Rădăşeni, despre bucuria resfinţirii bisericii voievodale.

Biserica Sfinţilor Mercurie şi Ecaterina de la Rădăşeni este una dintre foarte puţinele biserici din ţară care îl au drept ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Mercurie, ale cărui cinstite moaşte le păstrează cu cinste, ca danie oferită de vrednicul de pomenire patriarh Teoctist. „După lucrări ample de restaurare care au durat aproape 20 de ani, ctitoria voievodului Ştefan Tomşa de la Rădăşeni va fi resfinţită duminică, 7 octombrie 2012, de către arhipăstorul locului, Înalt Preasfinţitul Pimen, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi”, ne-a declarat arhim. Timotei Aioanei.

Biserica a fost construită din bârne de brad, obţinute din copacii tăiaţi chiar în acel loc. După tradiţie, pe locul unui altar mai vechi, această biserică a fost construită de Ştefan Tomşa, între anii 1611 şi 1622. „Este una dintre cele mai frumoase şi cel mai bine restaurate dintre bisericile din lemn ale Moldovei şi chiar ale ţării. Se păstrează o linguriţă din aur cu următoarea inscripţie: «Şi am dat-o pre ea spre a se ruga pentru noi în biserica din Rădăşeni, unde este hramul Marelui Mucenic Mercurie. Io, Ştefan Voievod Tomşievici», text din care nu reiese că ar fi construit biserica”, continuă arhim. Timotei.

Biserica este de dimensiuni relativ reduse, nu are turlă, are forma de navă şi se compune din naos, pronaos şi altar. A fost adăugat în anul 1909 un pridvor din lemn, oarecum asemănător cu arhitectura bisericii. Soclul este din piatră burcedată, pereţii din bârne de lemn căptuşite, iar pardoseala din lespezi de piatră.

După anul 1990 a început o lucrare foarte atentă de restaurare, făcută prin grija preotului Constantin Rotaru, care a venit la Rădăşeni în acea perioadă. Satul Rădăşeni este cunoscut şi în literatură, dar şi datorită vizitelor pe care arhimandritul Cleopa Ilie le-a făcut în acest loc, unde a avut legături deosebite cu credincioşii şi preoţii din localitate. Credincioşii au fost ctitori principali ai Mănăstirii Sihăstria atunci când el era stareţ, mai ales după ce ea a trecut printr-un incendiu care a mistuit o parte din chilii şi paraclisul de iarnă, în anul 1942. Pe lângă părintele Cleopa, satul a mai fost vizitat şi de către arhimandriţii Arsenie Papacioc şi Andrei Scrima, ieroschimonahul Paisie Olaru, protosinghelul Petroniu Tănase şi de foarte mulţi ierarhi: patriarhii Iustin şi Teoctist şi arhiereii Sebastian Rusan, Antonie Plămădeală, Adrian Hriţcu, Pimen Zainea, Eftimie Luca, Ambrozie Meleacă, Macarie Drăgoi, Varlaam Merticariu Ploieşteanul, Valeriu Moglan Botoşăneanul, Irineu Crăciunaş Suceveanul, Gherasim Cucoşel Putneanul,  Calinic Botoşăneanul, Ioachim Giosanu Băcăuanul, Emilian Nica Lovişteanul şi alţii. Istoricul A.D. Xenopol, încântat de priveliştea aşezării, declara Rădăşenii „cel mai frumos sat din Moldova”.