Ctitorii Mănăstirii Dragomirna, evocaţi în cadrul Simpozionului „Dragomirna şi ctitorii săi“

▲ Lucrările simpozionului se desfăşoară cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi sunt organizate de Mănăstirea Dragomirna în colaborare cu Centrul de Cercetare Istorică „Ştefan cel Mare“ de la Mănăstirea Putna ▲ În prezent se fac demersuri pentru canonizarea mitropolitului Anastasie Crimca, ctitorul Mănăstirii Dragomirna ▲

Istorici de mare valoare şi cercetători cunoscuţi din ţară şi străinătate, precum şi stareţi şi stareţe de la mănăstirile din întreaga Moldovă participă zilele acestea, la Mănăstirea Dragomirna, la Simpozionul „Dragomirna şi ctitorii săi“, unde timp de câteva zile sunt evocaţi marii ctitori ai lăcaşului de cult din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.

Pe parcursul a trei zile, zidurile mănăstirii nu vor răsuna doar de glasul rugăciunilor, ci şi al comunicărilor ştiinţifice întocmite de cercetători, cu scopul de a evoca memoria ctitorilor acestui sfânt lăcaş, respectiv Anastasie Crimca, Miron Barnovschi şi familia de boieri Stroici.

Lucrările se desfăşoară cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi sunt organizate de Mănăstirea Dragomirna în colaborare cu Centrul de Cercetare Istorică „Ştefan cel Mare“ de la Mănăstirea Putna.

„Lucrările simpozionului s-au deschis luni, 20 iulie, la ora 17:00, când Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu un sobor de preoţi, a mers în cimitirul mănăstirii, unde se află prima bisericuţă construită de Anastasie Crimca, la 1602. Aici s-a oficiat slujba Parastasului, la care au fost pomeniţi cei trei ctitori, Anastasie Crimca, cel care a construit biserica în calitate de mitropolit, familia de dregători Stroici, care a susţinut financiar construcţia, şi Miron Barnovschi, care a construit cetatea din jurul mănăstirii“, ne-a explicat maica Maria, participantă la simpozion cu lucrarea „Activitatea pastoral-canonică a mitropolitului Anastasie Crimca“.

Te Deum şi sesiune de comunicări

După slujba de pomenire a ctitorilor, ce a avut loc în cimitirul mănăstirii, participanţii au mers în biserica mare a mănăstirii, unde au participat la un Te Deum oficiat de Înalt Preasfinţitul Pimen, care a avut şi primul cuvânt în deschiderea lucrărilor. În mesajul de binecuvântare a lucrărilor simpozionului de la Mănăstirea Dragomirna, IPS Pimen a vorbit participanţilor despre rolul pe care l-a avut Dragomirna atât ca monument istoric, cunoscut în ţară şi în străinătate, dar şi ca lăcaş de rugăciune şi pelerinaj pentru români, în general.

Sesiunea de comunicări a continuat cu o serie de studii istorice şi arheologice referitoare la Mănăstirea Dragomirna.

„Au fost puse în evidenţă lucrările arheologice făcute în anii â60-â70, lucrări ce au contat foarte mult la restaurările care au fost făcute ulterior la Dragomirna şi la corpurile de chilii“, a mai adăugat maica Maria.

Printre participanţii la simpozion îi amintim pe profesorul Ştefan Gorovei, care a susţinut lucrarea „Cunoscutele şi necunoscutele unei biografii de ctitori, Anastasie Crimca“, Maria Magdalena Sekely, cu lucrarea „Mănăstirea Dragomirna, ctitorie boierească“ ş.a.

Anastasie Crimca, un viitor sfânt în calendarul creştin ortodox

În momentul de faţă se lucrează la dosarul de canonizare a mitropolitului Anastasie Crimca, maicile de la Mănăstirea Dragomirna sperând ca acest lucru să se întâmple cât mai curând. „Sperăm să se împlinească dorinţa tuturor vieţuitoarelor mănăstirii noastre, aceea de a-l vedea pe mitropolitul Anastasie Crimca, ctitorul Mănăstirii Dragomirna, printre sfinţii din calendarul nostru creştin ortodox. Noi am întocmit dosarul de canonizare şi l-am depus la Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, urmând ca arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna şi exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, să se ocupe de celelalte demersuri“, a explicat stareţa Mănăstirii Dragomirna, stavrofora Heruvima Chihai.