Despre prezența românească la expoziția din 1939, New York

Patru personalități ale culturii române au fost reașezate în lumina recunoștinței în cadrul unui eveniment găzduit miercuri, 28 noiembrie, de Biblioteca Academiei Române, în Sala „Heliade Rădu­lescu”. Cele patru personalități, Olga Greceanu, Dimitrie Gusti, Octav Doicescu și George Matei Cantacuzino, au fost principalii organizatori ai celei mai impor­tante participări românești la Expoziția Universală de la New York din anul 1939, cu tema „Lumea de mâine”.

Evenimentul găzduit de Biblioteca Academiei Române a reconstituit istoria unei expoziții internaționale, la care au participat 62 de țări, între care și România. Astfel, Primăria Capitalei, prin Centrul Cultural Expo Arte, și Asociația „Renașterea Obiceiurilor și Tradițiilor Româ­nești” au organizat evenimentul „Afirmarea românească la Ex­poziția Universală - New York, 1939”, pentru a reliefa pe cei patru artizani care au promovat la nivel internațional valorile istorice, culturale și spirituale ale poporului român. În acest sens, a fost lansată cartea „Expoziția Universală de la New York, 1939, văzută de Olga Greceanu”, iar prin comunicări ale specialiștilor și proiecții de film cu informații și fotografii din arhive americane au fost creionate personalitățile celor care au fost „sufletul și mintea acestei expoziții”, precum a explicat Iuliana Mateescu, președinte al Asociației „Renașterea Obiceiurilor și Tradițiilor Românești”. Prin reconstituirea participării României la Expoziția Universală de la New York s-a afirmat lumii întregi că spiritualitatea românească, tradiția, istoria, adică rădăcinile neamului nostru, sunt izvorul de inspirație. „Acest demers a început cu emoționantul jurnal al pictoriței și scriitoarei Olga Greceanu, care constituie imaginea «vie», ca un scenariu de film, a atmosferei expoziției, cu detalii fără de care nu am fi fost însuflețiți să recompunem «povestea» cu filme de arhivă, cu documente din arhivele Radio România, cu imagini din arhive vechi americane, dar și să mergem «pe urmele» celor amintiți,  pentru ca, de acolo, de unde «ne privesc», să știe că am făcut tot ce am putut «spre neuitarea» lor”, a menționat Iuliana Mateescu.

Prezent la eveniment, Prea­sfin­țitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal, a transmis un cuvânt de binecuvântare și de felicitare organizatorilor și participanților. „Acea expoziție rămâne un standard greu de atins, iar succesul de atunci se datorează încredințării organizării unor personalități ale culturii și spiritualității române. […] La expoziția din 1939 a fost prezent și ierarhul ortodox român din Statele Unite ale Americii, Episcopul Policarp Morușca, și el viitoare victimă a regimului comunist. Această mare personalitate a ținut mai multe cuvântări prin care a mulțumit poporului român pentru acest efort de a se prezenta la un asemenea nivel al demnității naționale în cadrul unei expoziții universale și a mulțumit mai ales regelui pentru grija pe care a arătat-o constant față de comunitatea numeroșilor români ajunși pe continentul american. În această casă românească, printre multele podoabe care i-au dat frumusețe, originalitate, demnitate și personalitate, s-au aflat numeroase obiecte bi­sericești aparținând culturii popu­lare și culte, ca expresie a sensibilității și frumuseții sufletului românesc, dar și a talentului extraordinar de care au dat dovadă credincioșii Bisericii noastre, clerici și laici”, a precizat Prea­sfinția Sa.

Evenimentul a continuat cu comunicările a trei specialiști despre cele patru personalități ale culturii române, despre Olga Greceanu - prof. dr. Adina Nanu; Dimitrie Gusti - prof. dr. Zoltan Rostas; Octav Doicescu și George Matei Cantacuzino - arhitectul Alin Toma Negoescu.