Sâmbătă, 18 iunie 2022, în curtea bisericii din Dumitreștii Gălății, a avut loc cea de-a 11-a ediție a festivalului „Poezie în glas de copil”. Participanții au fost răsplătiți cu premii din partea organizatorilor.
La acest eveniment au participat aproape 100 de copii din 17 localități din județul Iași. Juriul a fost alcătuit din: prof. univ. dr. Cristina Ghiciuc (președintele juriului), asistent univ. Nicoleta Cramaruc, prof. Gabriela Ion, prof. Gheorghe Vartic, primar Grigore Corciovă, protoiereu Mihail Roșu și consilier Doru Popuțoaia.
Concursul s-a desfășurat pe două secțiuni: poezie laică și religioasă, iar cei aproape 100 de copii au fost repartizați pe câte două grupe de vârstă: mari și mici.
În timpul deliberării câștigătorilor a avut loc un moment artistic susținut de Corala „Sfântul Ierarh Nicolae” din Bâcu, Ipatele - coordonator părintele Marius Nica, Ansamblul de chitare de la Covasna - coordonator profesor Adrian Chirilă, precum și interpretul de muzică populară Florin Ursu din Dumitreștii Gălății.
În urma deliberării au fost acordate 31 de premii, din care 4 premii III, 8 premii II, 16 premii I și 3 trofee. Toți copiii au primit diplome speciale.
La final s-au decernat și cele trei trofee ale festivalului: Marele Trofeu (laptop), Trofeul „Constantin Străchinaru - in memoriam” (bicicleta) și Trofeul organizatorului (laptop). Astfel, Denisa Vieru din Șerbești, cu poezia „Sătucul meu” de Corina Cocoș, a primit Trofeul organizatorului; Maria Emanuela Larion din Șerbești, cu poezia „Moartea lui Fulger” de George Coșbuc, a primit Trofeul „Constantin Străchinaru”; iar Petronela Bucătaru din Dumitreștii Gălății, cu poezia „Cetatea Neamțului” de George Coșbuc, a primit Marele Trofeu.
La final, organizatorul evenimentului - părintele Gabriel Merișescu - a mulțumit tuturor celor implicați în organizarea festivalului, dar și sponsorilor: Primăria comunei Schitu Duca, Dan Farcaș, Lidia G. împreună cu fiul ei, Robert G.
Duminică, 3 noiembrie, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a săvârşit Sfânta Liturghie în Parohia Olari, Protopopiatul Arad, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, se arată pe site-ul arhiepiscopiaaradului.ro.
În ziua de luni, 4 noiembrie 2024, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, l-a primit în vizită, la Palatul Patriarhiei, pe Excelența Sa Domnul Rami Teplitskiy, viceambasadorul statului Israel la București.
Biserica „Înălțarea Domnului” din Dorobanțu, Protoieria Babadag, județul Tulcea, s-a aflat duminică, 3 noiembrie, în zi de sărbătoare prilejuită de prezența în mijlocul credincioșilor a Preasfințitului Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, care a săvârșit Sfânta Liturghie.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a poposit duminică, 3 noiembrie, în Parohia Moțiori, Protopopiatul Ineu, județul Arad, unde a săvârșit slujba de binecuvântare a lucrărilor de restaurare și înnoire săvârșite în ultima perioadă la biserica parohială și de sfințire a noii capele morturare edificate în curtea sfântului lăcaș.
.jpg)
Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Fraților, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Și, chiar dacă mi-aș vărsa sângele pentru jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și vă fericesc pe voi pe toți. Asemenea și voi
Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah,
Sfântul Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, 119-121, în Filocalia (2001), vol. 5, p. 338 „Aceasta înseamnă a ne curăți pe noi înșine de toată întinăciunea trupului și a duhului (II
Una din constatările devenite clasice în limbajul curent vorbește despre un Occident decadent și secularizat. Fără a intra în comparații statistice sau chiar sterile - în comparație cu cine?, raportat la ce
Harul lui Dumnezeu continuă să lucreze în lume și în zilele noastre, dovedind că Biserica rămâne „laborator al Învierii” și „spital duhovnicesc”. Așa cum în primele secole au strălucit Sfinții
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea
