După o zi bogată în rugăciune, ateliere și vizite, tinerii participanți la Întâlnirea Tinerilor Ortodocși (ITO) 2026 de la București s‑au adunat în lumina serii la Catedrala Națională din București pentru a audia o conferință de suflet susținută de Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord. Seara a continuat cu prezentarea proiectului Centrului de activități cu tineretul „Sfântul Ilie Tesviteanul” și cu pelerinajul „Procesiunea luminilor”, desfășurat pe traseul dintre Catedrala Națională și Catedrala Patriarhală istorică, unde tinerii au primit binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Festivalul de poezie în grai bănăţean „Credinţă şi lumină“
În Sala de festivităţi „Episcop Elie Miron Cristea“ a Episcopiei Caransebeşului, a avut loc, vineri, 17 mai, festivalul de poezie în grai bănăţean intitulat „Credinţă şi lumină“, ajuns la ediţia a IV-a. Acesta a fost organizat de Episcopia Caransebeşului în parteneriat cu Asociaţia Scriitorilor în Grai Bănăţean şi cu Parohia ortodoxă Ohaba-Mâtnic cu prilejul „Zilelor credinţei şi culturii în Caraş-Severin“, ediţia a VII-a.
În cadrul festivalului a fost lansată revista „Tăt Bănatu-i Fruncea“ a Asociaţiei Scriitorilor în Grai Bănăţean. Totodată, au fost interpretate poezii religioase şi laice în grai bănăţean de către membrii Asociaţiei Scriitorilor în Grai Bănăţean, precum şi de către elevi din judeţele Caraş-Severin şi Timiş. În aplauzele celor prezenţi, bine-cunoscutul prof. Vasile Gondoci a interpretat piese de muzică folk.
Evenimentul s-a bucurat de prezenţa a numeroşi copii şi tineri, însoţiţi de părinţii lor, de preoţi, de profesori de literatură, de membrii Asociaţiei Scriitorilor în Grai Bănăţean, de elevi şi studenţi teologi caransebeşeni, de prezenţa iubitorilor de folclor, precum şi de cea a Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, care, la final, a înmânat tuturor participanţilor diplome şi premii.
Episcopia Caransebeşului sprijină astfel de manifestări culturale pentru că fenomenul literar al poeziei dialectale este unul specific Banatului şi are peste două sute de ani de existenţă. Poezia în grai, dialectală are ca scop conservarea graiului bănăţean, a cântecelor, a tradiţiilor şi obiceiurilor, precum şi a portului popular. Prin aceste poezii, bănăţenii, conştienţi de averea culturală pe care o au în stăpânire, au decis să o conserve, să o tezaurizeze, pentru a o putea transmite mai departe, aşa cum au moştenit-o de la părinţii lor.



.jpg)
