Festivalul românilor de pretutindeni

Parohia Covăsânţ, din Protopopiatul Lipova, Arhiepiscopia Aradului, a găzduit în perioada 8-10 iulie 2011 a doua ediţie a Festivalului de tradiţii şi cântece patriotice ale românilor de pretutindeni. Evenimentul sprijinit de Primăria din Covăsânţ şi de Consiliul judeţean din Arad a avut loc în Tabăra ortodoxă de păstrare şi conservare a tradiţiilor româneşti din cadrul parohiei.

Aflat deja la a doua ediţie, Festivalul românilor de pretutindeni a reprezentat în acest an un minunat prilej de întâlnire între grupurile de români din Timoc - Serbia, Timocul de Est - Bulgaria, Bălţi - Moldova, Cernăuţi - Ucraina, Gyula - Ungaria şi Korcea - Albania. Tinerii români din diaspora pasionaţi de folclor şi de tradiţie au avut ocazia în decursul celor trei zile să viziteze Mănăstirea Gai, Balta Ghioroc, ştrandul Neptun şi centrul vechi al oraşului Arad, unde se află şi noua Catedrală episcopală cu hramul "Sfânta Treime". Fiind primiţi în gazdă de sătenii din Covăsânţ, participanţii au luat contact cu obiceiurile din această regiune şi cu particularităţile de limbaj specifice bănăţenilor. Actul de socializare a fost cu totul special pentru aromânii din Albania, cărora nu le sunt cunoscute nici limba şi nici obiceiurile româneşti autohtone.

"Sus inima, români!"

Ziua de duminică, 10 iulie, a început cu Sfânta Liturghie arhierească oficiată de Înalt Preasfinţitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului, alături de Preasfinţitul Episcop Siluan, al Episcopiei Ortodoxe a Ungariei. Au mai slujit şi părintele Ion Armaşi, secretarul Sectorului de relaţii externe al Patriarhiei Române, părintele Boian Alexandrovici, vicar-administrativ pentru Timoc, Serbia, şi părintele Mihai Octavian Blaj, parohul Covăsânţului, alături de alţi preoţi din diaspora.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, părintele paroh Mihai a oferit celor doi ierarhi, reprezentanţilor diferitelor delegaţii şi oficialităţilor câte o plachetă cu inscripţia "Sus inima, români!", alături de însemnele: crucea, ancora şi inima, simbolizând credinţa, nădejdea şi dragostea, cele trei virtuţi creştine.

În ciuda caniculei, tinerii participanţi îmbrăcaţi în straie populare specifice zonelor din care vin şi purtând cu ei drapelul României şi al ţărilor de origine au pornit în alai de la biserica din sat spre tabăra parohiei, alcătuind o frumoasă paradă a portului popular. Pe drum, ei au cântat melodii din folclor şi au dansat în stilul specific fiecărei formaţii.

Festivalul a fost deschis prin cuvântările Înalt Preasfinţitului Părinte Arhiepiscop Timotei al Aradului, Preasfinţitului Părinte Episcop Siluan, părintelui Ion Armaşi, părintelui paroh Mihai Blaj, părintelui protopop Boian Alexandrovici, din Valea Timocului, Traian Gheorghe Balint, primarul Covăsânţului, şi ale altor oficialităţi. La festival au mai asistat diferite autorităţi locale, precum Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean, şi Călin Bibarţ, prefectul Aradului, dar şi din Ungaria, viceprimarul Berthold Netea al localităţii Micherechi.

Cântece şi dansuri populare

Orchestra "Rapsozii Zărandului", condusă de maestrul Petrică Paşca, originar din Covăsânţ, a deschis spectacolul care a continuat apoi cu formaţiile de dansatori şi solişti din Serbia, Albania, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, iar la sfârşit cu tinerii covăsânţeni.

Soliştii Lupu şi Cornelia Rednic şi Ionuţ Sidău au încântat publicul cu glume şi cântece maramureşene, iar Steliana Sima şi Marius Ciprian Pop, acompaniaţi de Ansamblul Ciocârlia al Ministerului de Interne, i-au determinat pe spectatori să se prindă în horă şi să se veselească până spre miezul nopţii.

Minunata seară a fost încheiată printr-o frumoasă cântare religioasă de mulţumire, închinată Maicii Domnului, intonată în cor de toţi cei prezenţi la eveniment: preoţi, interpreţi şi spectatori.

Festivalul românilor de pretutindeni de la Covăsânţ, care reprezintă doar una dintre numeroasele activităţi organizate cu multă pricepere şi sârguinţă de preotul paroh Mihai Blaj, a constituit un minunat prilej de mai bună cunoaştere şi reală apropiere sufletească a românilor care trăiesc separaţi, prin graniţe, dar sunt înrudiţi prin origine, limbă şi tradiţii moştenite de la înaintaşi şi duse mai departe, cu dragoste, de tinerele vlăstare româneşti de azi şi a adus multă bucurie în sufletele participanţilor, dar şi nădejde pentru viitorul neamului românesc, de pretutindeni.