După o zi bogată în rugăciune, ateliere și vizite, tinerii participanți la Întâlnirea Tinerilor Ortodocși (ITO) 2026 de la București s‑au adunat în lumina serii la Catedrala Națională din București pentru a audia o conferință de suflet susținută de Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord. Seara a continuat cu prezentarea proiectului Centrului de activități cu tineretul „Sfântul Ilie Tesviteanul” și cu pelerinajul „Procesiunea luminilor”, desfășurat pe traseul dintre Catedrala Națională și Catedrala Patriarhală istorică, unde tinerii au primit binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Foştii deţinuţi politici deportaţi în Bărăgan, pomeniţi la Turnu Severin
Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, filiala Mehedinţi, îi comemorează luni, 9 martie, la Drobeta-Turnu Severin pe luptătorii anticomunişti din România. Ceremonia din ziua prăznuirii celor 40 de Sfinţi Mucenici din Sevastia Armeniei va avea loc în faţa monumentului din parcul Dragalina, dedicat victimelor comunismului. Un sobor de preoţi, delegaţi de la Centrul eparhial din municipiu, va oficia slujba Parastasului pentru sufletele tuturor mehedinţenilor mutaţi la Domnul, care au trecut prin grele încercări în timpul deportărilor şi strămutărilor de amploare în Câmpia Bărăganului. La monumentul ridicat în parcul Dragalina din municipiu, numeroşi membri ai asociaţiei vor înălţa timp de câteva minute, împreună cu preoţii, rugăciune în memoria celor apropiaţi ai lor care au pierit în timpul regimului comunist şi vor depune jerbe de flori.
În urmă cu 64 de ani, câteva mii de familii din Drobeta-Turnu Severin şi din întreg judeţul Mehedinţi au fost deportate în Bărăgan, fără a avea cunoştinţă de vreo vină săvârşită.
Deportările în Bărăgan au fost o acţiune întreprinsă de regimul comunist din România, cu scopul de a reloca forţat populaţia care locuia pe o rază de aproximativ 25 km de graniţa cu Iugoslavia, din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi în Câmpia Bărăganului.
În contextul încordării relaţiilor dintre România şi Iugoslavia, exclusă în 1948 din Comintern, graniţa dintre cele două ţări a devenit o zonă sensibilă pentru guvernul comunist de la Bucureşti. Etniile prezente aici, în special în Banat, erau considerate drept „elemente cu un factor ridicat de risc“. Urmând modelul sovietic, pe 15 martie 1951, Ministerul de Interne al Republicii Populare România a dat un decret de strămutare a acestei populaţii. (Cătălin Cernătescu)



.jpg)
