Hramul Paraclisului istoric al Reşedinţei Patriarhale

Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reşedinţei Patriarhale şi-a sărbătorit ieri, 23 aprilie 2018, ocrotitorul spiritual. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie în acest locaş de rugăciune, obiectiv de referinţă din Ansamblul Patriarhal de pe Colina Bucuriei. Cu binecuvântarea Patriarhului României, de curând, paraclisul adăpos­teşte şi un fragment din moaştele Sfântului Gheorghe, adus de la Biserica „Sfântul Dimitrie” - Ton Oplon, Arhiepiscopia Atenei, Grecia.

Împreună cu Întâistătătorul Bisericii noastre la Sfânta Liturghie au slujit: arhim. Paisie Teodorescu, vicar patriarhal, şi arhim. Andrei Anghel, secretar la Cabinetul Patriarhal. După citirea pericopei evanghelice, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evocat viaţa mucenicului prăznuit ieri. „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a îmbrăţişat slujirea în armată şi a ajuns în scurt timp la demnitatea de ofiţer în garda imperială a împăratului Diocleţian (284-305). În anul 303, Diocleţian, îndemnat de ginerele său, Maximian Galeriu, a început o aspră prigoană împotriva creştinilor, astfel încât a emis mai multe edicte imperiale, prin care erau pedepsiţi cei care credeau în Iisus Hristos şi cei care nu se închinau idolilor păgâni. Într-o zi, împăratul a convocat o adunare a căpeteniilor imperiului în oraşul Nicomidia şi a întrebat ce trebuie să facă în plus pentru a stăvili credinţa creştină. În mod surprinzător, Gheorghe, general în armata imperială, a luat cuvântul şi a spus că nu este de acord cu aceste prigoane împotriva creştinilor, pentru că ei sunt nevinovaţi. De asemenea, a mărturisit că el însuşi este creştin. Surprins de această îndrăzneală, Diocleţian a încercat să-l convingă pe ofiţerul Gheorghe să renunţe la credinţa în Iisus Hristos, dar el a refuzat. Atunci, împăratul l-a supus la foarte multe chinuri. A fost bătut cu vergi, a fost împuns cu suliţa, a fost pusă pe pieptul lui o piatră grea, a fost aruncat în var nestins, crezându-se că prin aceste suferinţe va renunţa la credinţa creştină. În cele din urmă, împăratul a poruncit să i se taie capul”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

În continuare, Preafericirea Sa a precizat că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este popular și iubit de români pentru credinţa, bărbăţia, curajul şi fermitatea de care a dat dovadă. „La români, Sfântul Gheorghe este foarte popular, foarte cunoscut, foarte iubit şi foarte multe biserici au fost construite în numele lui, adică avându-l pe el ca ocrotitor şi chiar unele oraşe îi poartă numele. De asemenea, al treilea braţ al Dunării se numeşte Sfântul Gheorghe. El a avut o mare preţuire din partea domnitorilor ţărilor române, mai ales în Moldova, unde chipul lui apărea pe steagul Sfântului Ştefan cel Mare. Un exemplar din acest steag, de la anul 1500, se află la Mănăstirea Zografu. Vedem aşadar că Sfântul Gheorghe era mult iubit de domnitorii care luptau pentru apărarea credinţei creştine. El a devenit simbol al luptei pentru apărarea creştinătăţii. Astăzi, Sfântul Gheorghe este ocrotitorul forţelor armate terestre”, a evidenţiat Patriarhul României. Preafericirea Sa a explicat apoi semnificaţia numelui Gheorghe. „În limba greacă, Gheor­gheos înseamnă cultivatorul pământului, dar el a cultivat mai mult virtuţile: credinţa, curajul, dreptatea, corectitudinea, adevărul. Sfântul Gheorghe este ajutător grabnic în boli, în necazuri, în ispite, de aceea ajutorul său a fost simţit de credincioşi”, a subliniat Întâistătătorul Bisericii noastre. Preafericirea Sa a precizat că 12 ţări îl au ca ocrotitor pe Sfântul Gheorghe: Anglia, Etiopia, Georgia, Grecia, Lituania, Malta, Moldova, Muntenegru, Palestina, Portugalia, Rusia şi Serbia. Cu această ocazie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit şi despre istoricul paraclisului din Reşedinţa Patriarhală, iar la final a adresat urări de bine tuturor celor care poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.