În Duminica a 29-a după Rusalii, Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Nicolae” din municipiul Râmnicu Vâlcea de Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, informează site-ul eparhiei.
În cuvântul de învățătură rostit, chiriarhul a vorbit despre valoarea și importanța recunoștinței pe care o datorăm lui Dumnezeu permanent pentru binefacerile primite: „Fiecare om trebuie să mulțumească pentru darurile primite prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Cunoașterea și exprimarea cu recunoștință a binelui pe care Dumnezeu îl revarsă în viața noastră sunt cea mai potrivită laudă pe care I-o putem aduce. Cu cât Îi mulțumim mai mult lui Dumnezeu, prin rugăciune, cu atât ne împărtășim mai mult de darurile Sale. De aceea, rugăciunea de mulțumire trebuie să se facă neîncetat. Ea este întărirea și luminarea sufletului”.
Realizatorii emisiunii „Universul Credinței” de la Televiziunea Română, Andrei‑Victor Dochia, Paula Tăbîrcă și Corneliu Matache, au primit joi, 13 martie 2025, distincții din partea Preafericitul Părinte Patriarh Daniel pentru reflectarea în presă a evenimentelor care marchează Anul Centenar al Patriarhiei Române, informează Agenția de știri BASILICA.
În perioada 12-31 martie 2025, Muzeul Mitropolitan Iași găzduiește expoziția „Biserica este mereu în sufletul meu”, informează doxologia.ro. Lucrările expuse aparțin tinerelor talente Aylin Arsene și Iustina Butnaru, eleve la Școala Gimnazială „Elena Cuza” Iași, îndrumate de profesorii Stelian Șovan și Otilia Iutiș.
Marți, 11 martie 2025, Excelența Sa, domnul Cristian-Leon Țurcanu, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova, a efectuat o vizită oficială la Reședința Mitropoliei Basarabiei din Chișinău, ne-a informat părintele consilier eparhial Ilie Cucu.
Sfântul Simeon Noul Teolog a fost prăznuit și în acest an cu multă evlavie în biserica din localitatea băcăuană Mănăstirea Cașin. După Sfânta Liturghie a fost săvârșit și un parastas pentru preotul Constantin Alupei, fost protoiereu de Onești, și pentru poeta Lidia Popița Stoicescu.
.jpg)
Duminica a 2-a din post (a Sfântului Grigorie Palama) Marcu 2, 1-12 În vremea aceea, intrând iarăşi Iisus în Capernaum, după câteva zile s-a auzit că este în casă. Şi îndată s-au adunat aşa de
Umanismul, așa cum ni‑l prezintă istoria ultimelor secole, a pus în centrul atenției omul, uitând de raportarea lui la Creator. Însă „emanciparea” realizată nu a condus la împlinirea omului, la fericirea
Fraților, prin credință, Moise, când s-a făcut mare, n-a voit să fie numit fiul fiicei lui Faraon, ci a ales mai bine să pătimească cu poporul lui Dumnezeu, decât să aibă dulceața cea trecătoare a
Sfântul Benedict, al cărui nume înseamnă binecuvântat, era din cetatea Nursia, Italia, nu departe de Roma. S-a născut în anul 480 din părinţi dreptcredincioşi, cu bună stare. Fiind
Sfântul Grigorie Palama, Capitole despre rugăciune și curăția inimii, 3, în Părinți și Scriitori Bisericești (2022), vol. 21, pp. 416-417 „(...) De aceea, cel care prin purtarea de grijă în vremea
Ne-am obișnuit cu comemorările din fiecare an ale Bisericii noastre ortodoxe, care marchează atât momente istorice, cât și liturgice, dogmatice sau spirituale, încercând să trezească conștiința credincioșilor spre o viață activă și unitară din perspectiva mesajului pe care îl transmite.
Unii călugări din mănăstirile athonite, numiţi şi isihaşti, au ajuns să vadă lumina necreată a lui Dumnezeu. Dar adversarii lor respingeau posibilitatea vederii lui Dumnezeu de către om, negau distincţia dintre fiinţă şi energii în Dumnezeu, excluzând orice posibilitate de comuniune reală a omului cu Dumnezeu. Cel care a luat iniţiativa de a le răspunde acestora a fost Sfântul Grigorie Palama, care a vorbit despre posibilitatea cunoaşterii şi a unirii cu Dumnezeu, afirmând că nu există natură (fiinţă) nelucrătoare care să nu se manifeste în afară prin energii. Sfântul, pentru care isihasmul devenise un mod de viaţă, a răspuns că isihaştii nu văd Fiinţa lui Dumnezeu, ci energiile necreate care se revarsă din Fiinţa Lui.
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
