Întâmpinarea Domnului cu evlavie și lumină la Catedrala Patriarhală

În ziua praznicului Întâmpinării Domnului, sâmbătă, 2 februarie 2019, Sfânta Liturghie a fost săvârşită la Catedrala Patriarhală de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţiţii Părinţi Episcopi-vicari: Varlaam Ploieşteanul, Ieronim Sinaitul şi Timotei Prahoveanul. În cadrul slujbei, Patriarhul României a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat că sărbătoarea Întâmpinării Domnului sau a prezentării Mântuitorului Iisus la templul din Ierusalim „face parte din pregătirea poporului ales pentru primirea lui Mesia, Cel făgăduit, Unsul, Mântuitorul lumii, care trebuia aşteptat cu evlavie, cu credinţă şi cu multă speranţă”.

Praznicul care amin­tește de aducerea Dom­nului Hristos la templul din Ierusalim a fost întâmpinat de bucureșteni cu evlavie la Catedrala Patriarhală, unde numeroși credincioși au adus și copiii lor pentru a-i îm­părtăși în această zi. Momentul a fost deosebit deoarece aceștia au fost binecuvântați de 4 ierarhi ortodocși care au slujit.

„Acum, slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne...”

În cuvântul de învățătură, rostit după citirea Evangheliei sărbătorii, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat că Dreptul Simeon a cerut de la Dumnezeu dezlegare sau eliberare de greutăţile bătrâneţilor cu credinţa că trecerea sa prin moarte va fi o trecere la viaţa veşnică. „Unul dintre cei care aşteptau venirea lui Mesia a fost Dreptul Simeon. Este important să reţinem cum îl descrie Sfântul Evanghelist Luca pe Drep­tul Simeon. El spune că «omul acesta era drept şi temător de Dumnezeu, aşteptând mângâierea lui Israel, şi Duhul Sfânt era asupra lui. Şi lui i se vestise de către Duhul Sfânt că nu va vedea moartea până ce nu va vedea pe Hristos Domnul. Şi din îndemnul Duhului a venit la templu» (Luca 2, 25-27). Dreptul Simeon era un om plin de Duh Sfânt, luminat şi inspirat de El, iar când părinţii au adus înăuntru pe Pruncul Iisus, Simeon L-a primit în braţele sale şi a binecuvântat pe Dumnezeu zicând: «Acum, slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că ochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor și slavă poporului Tău Israel» (Luca 2, 29-32). El a mulţumit lui Dumnezeu pentru că a ţinut în braţele lui pe Pruncul care este Mântuitorul lumii. Şi împlinindu-se ceea ce s-a făgăduit, el a cerut de la Dumnezeu eliberare, slobozire de legăturile trupeşti ale bătrâneţilor înaintate. În Acatistul Întâmpinării Domnului se spune ceva foarte semnificativ, şi anume că Dreptul Simeon a cerut să fie slobozit, însă nu doar pentru a muri fizic, ci pentru a intra în viaţă veşnică. De aceea se spune în Acatist: Slavă Ţie, Cel ce ai venit la templu să slobozeşti pe bătrânul Simeon la viaţa veşnică!”, a reliefat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Așteptare activă în rugăciune și nevoință

De asemenea, Preafericirea Sa a precizat apoi că praznicul Întâmpinării Domnului ne arată că aşteptarea întru credinţă, secole de-a rândul, a drepţilor Vechiului Testament nu a rămas nerăsplătită. „Dreptul Simeon şi prorociţa Ana reprezintă generaţiile de evrei care aşteptau venirea lui Mesia cu multă răbdare, dar şi cu multă evlavie, cu multă nevoinţă. Ei petreceau în post şi rugăciune, ne spune Sfânta Evanghelie. Nu era o aşteptare pasivă, ci una activă. Era o aşteptare ca pe un dar al lui Dumnezeu, pentru care omul trebuie să se pregătească, să ceară acest dar, să-l primească şi să-l cultive”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat că sărbătoarea Întâmpinării Domnului ne cheamă să Îl primim şi noi pe Hristos, asemenea Dreptului Simeon. Preafericirea Sa a eviden­țiat că Hristos este Cel care vine în întâmpinarea omului primul, iar noi îi putem răspunde acestei chemări prin rugăciune, prin ascultarea cuvintelor Evangheliei Sale, prin împărtăşirea cu Sfânta Euharistie şi prin împlinirea poruncilor Sale. La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre primele relatări ale sărbătorii Întâmpinării Domnului: „Această sărbătoare a fost evidenţiată pentru prima dată în secolul al IV-lea, când o credinciosă din Occident, Egeria, a făcut un pelerinaj la Ierusalim, între anii 382 şi 384, scriind apoi un jurnal al pelerinajelor la Locurile Sfinte. Din aceeaşi perioadă avem mărturia Sfântului Chiril al Ierusalimului care vorbeşte despre praznicul Întâmpinării Domnului într-o omilie a sa. Mai târziu s-a descoperit o predică a Sfântului Ioan Gură de Aur, dintre anii 396 şi 398, în care vorbeşte de sărbătoarea de astăzi, denumită şi sărbătoarea curăţirii”.