„Învaţă despre românii din Serbia“

Un articol de: Gabriela Popescu - 31 Octombrie 2013

Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“ din Craiova a găzduit marţi, 29 octombrie, dezbaterea pe tema „Bisericile româneşti din Valea Timocului“. Evenimentul a avut loc în cadrul campaniei de cunoaştere a românilor de peste Dunăre, intitulată „Învaţă despre românii din Serbia“.

Proiectul „Învaţă despre românii din Serbia“ se derulează pe parcursul unui an şi prevede o serie de cursuri, dezbateri, mese rotunde şi seminarii despre istoria, geografia, cultura, tradiţia, spiritualitatea şi obiceiurile românilor din Valea Timocului. Sunt antrenate oficialităţi din România şi Serbia, reprezentanţi ai ministerelor de resort, europarlamentari români, profesori universitari, studenţi, istorici, organizatorii fiind Asociaţia Studenţilor Timoceni. Parteneri ai activităţii sunt: cotidianul regional „Cuvântul Libertăţii“, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“ şi Consiliul Judeţean Dolj.

Moderatorul întâlnirii de marţi a fost tânărul student teolog Isidor Kostici, originar din Valea Timocului. Au fost prezenţi: Tudor Nedelcea - profesor, membru fondator al Asociaţiei Studenţilor Timoceni, pr. Marcel Răduţ Selişte, preot capelan în cadrul Spitalului Municipal Nr. 1, Cristinel Iovan - vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Cobisenco, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Barasabeni din Craiova; Aleksander Najdanovic - preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni din Craiova, prof. Valentin Băluţoiu - Colegiul Naţional „Carol I“, Dan Lupescu - directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patromoniu Naţional, Alla Cebotari - actriţă la Teatrul pentru Copii şi Tineret Colibri etc. În sală au fost prezenţi elevi şi studenţi, precum şi un grup de seminarişti din cadrul Seminarului Teologic „Sfântul Grigorie Teologul“, însoţiţi de diaconul Cristian Angel Stăiculescu, profesor în cadrul şcolii.

Relaţia dintre Biserică şi credincioşi

În contextul vieţii eclesiale a credincioşilor români din Valea Timocului, invitaţii au discutat despre relaţia concretă dintre Biserică şi credincioşi. „Evenimentul a fost dedicat unui subiect extrem de sensibil pentru comunitatea românilor din Valea Timocului, şi anume bisericilor, relaţiei dintre Biserică şi credincioşi, slujbelor în limba română, şi bineînţeles că am vrut să apreciem modul în care Biserica Ortodoxă Română, Patriarhia şi nu în ultimul rând Mitropolia Olteniei sprijină comunitatea românească din Timocul Sârbesc. Pe parcursul acestor dezbateri ni s-au alăturat şi românii din Basarabia, motiv pentru care ieri au fost şi ei invitaţi să vorbească despre bisericile din Basarabia, despre slujbele care se ţin acolo şi despre prezenţa tinerilor la biserică, un lucru extrem de important pe care încercăm să-l promovăm şi în rândul tinerilor din România: să mergem la biserică, să credem în Domnul nostru Iisus Hristos, să fim credincioşi, să respectăm Biserica şi pe preoţii noştri. Mulţumim Mitropoliei Olteniei pentru sprijinul acordat în desfăşurarea acestei dezbateri“, a declarat Marga Bulugean, redactor-şef adjunct al cotidianului regional “Cuvântul Libertăţii“.

„Patriarhia Română a sprijinit comunităţile româneşti din afara ţării“

În cadrul dezbaterii, tânărul teolog Isidor Kostici a făcut o prezentare a bisericilor din Valea Timocului şi Banatul Sârbesc. De asemenea, pr. Marcel Răduţ Selişte a subliniat rolul important pe care îl au atât înţelegerea, comuniunea dintre românii şi sârbii ortodocşi, cât şi sprijinul acordat românilor de peste graniţă de către Patriarhia Română. „Suntem aici să mărturisim credinţa în Hristos, în Biserica Ortodoxă. Dacă ar fi să vorbim despre o logică a fiinţei umane, logica este următoarea: credinţa în Dumnezeu, şi pe noi ne-a binecuvântat Dumnezeu să fim creştin-ortodocşi, apoi credinţa în neamul care ţi-a dăruit trupul, cultura, tradiţiile, locul, şi aici vorbim despre neamul românesc, şi apoi sunt cele care, mai mult sau mai puţin după puterile noastre, le adăugăm propriei fiinţe. Patriarhia Română, Biserica Ortodoxă Română a păstrat permanent legătura, a sprijinit, mai ales după 1990, când ne-am căpătat libertatea, comunităţile româneşti din afara ţării, cu precădere pe cele aflate la graniţa cu România. Avem o tradiţie, o istorie a preocupării statului român şi a Bisericii Ortodoxe Române pentru a se recunoaşte minoritatea română din fosta Iugoslavie, actuala Serbie, ca entitate cu drepturi depline“, a adăugat pr. Marcel Răduţ Selişte.