Jean-Claude Larchet: „Omul modern este prins între ispita plăcerii şi greutatea suferinţei“

În prezentarea volumului "Sfântul Maxim Mărturisitorul, mediator între Răsărit şi Apus", care a avut loc vineri seara la Iaşi, teologul ortodox francez Jean-Claude Larchet a subliniat faptul că gândirea Sfinţilor Părinţi este "una utilă omului modern, cel prins între ispita plăcerii şi greutatea suferinţei". "Gândirea Sfinţilor Părinţi are caracteristica de a fi mereu actuală, pentru că nu se dedă niciodată unor speculaţii gratuite sau abstracte", spune teologul şi patrologul francez, care s-a convertit la ortodoxism la vârsta de 23 de ani, o hotărâre despre care afirmă că a reprezentat "o depăşire şi o împlinire a ceea ce trăisem până atunci".

În cadrul manifestărilor prilejuite de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva şi de aducerea la Iaşi a moaştelor Sfântului Maxim Mărturisitorul, vineri, 15 octombrie, a avut loc lansarea volumului "Sfântul Maxim Mărturisitorul, mediator între Răsărit şi Apus", în prezenţa autorului, prof. dr. Jean-Claude Larchet.

Evenimentul, organizat prin intermediul unui parteneriat între Editura mitropolitană Doxologia şi Facultatea de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" din Iaşi, sub înaltul patronaj al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, a fost găzduit în Aula "Mihai Eminescu" a Universităţii "Al. I Cuza" din Iaşi. Lansarea volumului semnat de teologul şi patrologul francez de credinţă ortodoxă, Jean-Claude Larchet, a fost urmată de conferinţa intitulată "Actualitatea învăţăturii Sfântului Maxim Mărturisitorul".

"Teologul cu cele mai importante contribuţii în domeniul spiritualităţii ortodoxe din ultimii 25 de ani"

Conferinţa a debutat cu un mesaj de mulţumire şi de binecuvântare adresat auditoriului de stareţul Mănăstirii "Sf. Pavel" din Muntele Athos, arhim. Partenie, cel care a condus delegaţia care a adus la Iaşi, pentru prima dată pe pământ românesc, moaştele Sf. Maxim Mărturisitorul. Evenimentul a continuat cu un discurs de prezentare a operei teologice a profesorului Jean-Claude Larchet, susţinut de pr. prof. univ. dr. Ioan C. Teşu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi. "Opera teologică a domnului profesor Larchet este una foarte largă şi nuanţată, numărând 19 lucrări de autor, multe dintre ele traduse şi în limba română, la care se adaugă un număr impresionant de studii de spiritualitate ortodoxă, interviuri, comentarii sau traduceri pe care domnul profesor le-a făcut scriitorilor duhovniceşti fundamentali ai spiritualităţii noastre (...). Din aceste considerente, domnul profesor Jean Claude Larchet este teologul cu cele mai importante şi bogate contribuţii în domeniul spiritualităţii ortodoxe sau răsăritene din ultimii 25 de ani", a spus pr. prof. univ. dr. Ioan C. Teşu.

Filautia, "mama tuturor patimilor"

În prelegerea susţinută după lansarea volumului "Sfântul Maxim Mărturisitorul, mediator între Răsărit şi Apus", teologul ortodox francez Jean-Claude Larchet a subliniat faptul că gândirea Sf. Maxim este una utilă omului modern, "cel prins între ispita plăcerii şi greutatea suferinţei". "Gândirea Sfinţilor Părinţi are caracteristica de a fi mereu actuală, pentru că nu se dedă niciodată unor speculaţii gratuite sau abstracte. Potrivit Sf. Maxim, patimile îşi au toate originea în două tipuri de atitudine: atracţia faţă de plăcere, pe de o parte, şi repulsia faţă de suferinţă, pe de altă parte. Aceste două atitudini şi patimile ce decurg din ele îl supun pe om unei veritabile sclavii şi unei permanente decepţii. Sf. Maxim considera că numai prin Hristos putem fi eliberaţi de teama faţă de suferinţă şi de atracţia plăcerii, pe care lumea noastră modernă a dezvoltat-o prin toate falsele frumuseţi şi bogăţii pe care le propune poftei nemăsurate a omului. Pentru că Domnul nostru Iisus Hristos a refuzat ispita plăcerilor oferite de diavol în deşert şi tot El, prin răstignirea pe cruce, ne ajută să fim eliberaţi de teamă şi de repulsia faţă de suferinţă", a subliniat Jean-Claude Larchet. Legat de subiectul patimilor care îl stăpânesc pe om, teologul ortodox francez a mai amintit că, potrivit Sfântului Maxim, există în omul căzut o patimă fundamentală, "mama tuturor celorlalte patimi", care este filautia, sau iubirea egoistă de sine. "Prin ea, dispoziţia de "a vrea" a fiecăruia se găseşte în dezacord cu a celorlalţi, fiecare afirmându-se în individualitatea sa în detrimentul celorlalţi, fragmentând, astfel, natura umană în felurite părţi antagonice. În faţa acestei situaţii de luptă, Sf. Maxim cheamă la iubire. Doar prin iubire, omul ajunge să-i privească pe ceilalţi ca pe sine însuşi", a spus Jean-Claude Larchet.

Cum s-a convertit la Ortodoxie

Răspunzând unei întrebări adresate de un student la Teologie, care a vrut să afle ce a determinat convertirea la Ortodoxie a teologului şi patrologului francez, Jean-Claude Larchet a povestit că a luat această hotărâre în timpul studiilor de filosofie. "S-a întâmplat în anul 1972, la vârsta de 23 de ani. Eram un catolic practicant în acea perioadă, în care trebuia să pregătesc o lucrare de master şi studiam opera Sfântului Dionisie Areopagitul. A trebuit să citesc, cu această ocazie, lucrări ale unor teologi ortodocşi, printre care Vladimir Lossky, şi am realizat, încetul cu încetul, faptul că Biserica Ortodoxă era mult mai apropiată de fundamentele creştinismului. Am decis să devin ortodox, iar această hotărâre a însemnat pentru mine o depăşire şi o împlinire a ceea ce trăisem până atunci", a povestit Jean-Claude Larchet.

Zece ani de studiere a scrierilor Sfântului Maxim Mărturisitorul

Născut în 1949, profesorul francez Jean-Claude Larchet este doctor în Filosofie (1987) şi doctor în Teologie (1994). S-a impus în conştiinţa publică prin realizarea celor două teze de doctorat: prima, în filosofie, intitulată "Terapeutica bolilor spirituale. O introducere în tradiţia ascetică a Bisericii Ortodoxe", şi a doua, în teologie, intitulată "Îndumnezeirea omului la Sfântul Maxim Mărturisitorul". Jean-Claude Larchet, autor a numeroase studii de spiritualitate ortodoxă, este considerat unul dintre cei mai buni cunoscători ai teologiei Sfântului Maxim Mărturisitorul, căruia i-a consacrat nu mai puţin de zece ani de studiu, din care au rezultat trei volume de referinţă în teologia ortodoxă: "Îndumnezeirea omului la Sfântul Maxim Mărturisitorul" (1996), "Sfântul Maxim Mărturisitorul, mediator între Răsărit şi Apus" (1996) şi "Sfântul Maxim Mărturisitorul" (2003). (B.C.)