La începutul lunii mai, le povesteam păpuşilor despre vacanţa mea, care va veni cu mult soare, cu îngheţată, cu plimbări în parc pe role, înălţând zmeie, sărind coarda, jucându-mă cu mingea, alergând după puf de păpădii, căci ştiu eu că, puse în sân, aduc zile pline de bucurie.
Zâmbesc, vacanţa e în toi şi să vă spun un secret: la mine a început chiar mai devreme, căci în luna mai, pe la sfârşit, am fost la Paris şi am vizitat... ghiciţi ce anume... Da, am vizitat Disneyland-ul. Trebuie să recunosc că am bătut-o mult la cap pe mama, căci biletul avea un preţ destul de piperat, dar, zic eu, a meritat. Nu m-am aşteptat să fie atât de cald şi de aglomerat. Nu ştiam, efectiv, unde să mă uit, eram înconjurată de poveşti... oriunde priveam puteam să intru într-o poveste, în barcă, sau pe uscat, puteam să admir personajele care îşi jucau rolul. Cel mai mult mi-au plăcut piraţii din Caraibe. Am intrat cu emoţie în Coliba unchiului Tom, deşi cred că, pe vremea aceea, un sclav nu putea să aibă un pian.
Erau şi poveşti de care nu auzisem şi despre care mi-a povestit mama câte ceva... ea fiind la fel de încântată de Lumea poveştilor.
Nici nu ştiu când au trecut orele, nu am simţit nici foamea măcar, consecinţele insolaţiei le-am suportat mai târziu.
Strângând la piept jucăriile cumpărate pentru prietenii mei, am plecat cu gândul că mă voi în-toarce aici poate la anul, căci au rămas multe locuri pe care nu am reuşit să le văd.
Am prins astăzi un puf de păpădie şi i-am spus dorinţa mea.
.jpg)
