Mii de pelerini la icoana Maicii Domnului de la Nicula

Având o tradiţie de veacuri, pelerinajul la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului" - Nicula adună în fiecare an, în perioada 13-15 august, zeci de mii de pelerini din toate colţurile lumii. De la cei mai tineri, copii sub 5 ani, până la cei mai vârstnici, pelerinii au urcat pe jos 3 kilometri, apoi au stat ore în şir la rând, aşteptând să ajungă la icoană. Deşi au avut de înfruntat mai întâi temperaturi foarte ridicate, iar apoi ploi torenţiale, credincioşii nu au renunţat la ţelul pentru care au făcut această jerftă.

Convingerea că tot mai mulţi credincioşi îşi manifestă dragostea faţă de Preasfânta Fecioară Maria îşi are argumentul tocmai în numărul mare de pelerini care urcă dealul Niculei, număr care sporeşte de la an la an. Cu totul special a fost hramul din acest an, la care au participat sute de mii de credincioşi veniţi să-i ceară Maicii Domnului mijlocirea şi să-i aducă mulţumirile lor pentru ajutorul revărsat.

Pentru prima dată în calitate de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi de Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, a participat anul acesta Înalt Preasfinţitul Părinte Andrei, în fruntea unui sobor format din ierarhi, preoţi şi diaconi, care a oficiat atât slujbele de seară din ajunul praznicului închinat Fecioarei Maria, Vecernia, Litia, iar apoi Utrenia şi Prohodul, precum şi Sfânta Liturghie arhierească din ziua hramului. Din soborul de ierarhi au făcut parte şi Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, şi Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului. Au slujit şi exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, arhim. Dumitru Cobzaru, stareţul Mănăstirii Nicula, arhim. Andrei Coroian, prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, pr. prof. dr. Valer Bel, protopopul de Gherla, pr. Aurel Mureşan, protopopul de Blaj, pr. Vasile Brumar, pr. prof. Ignatie Trif, slujitor la Catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia şi profesor la Facultatea de Teologie din oraş, consilieri ai ierarhilor invitaţi şi alţi preoţi şi diaconi.

Pelerinajul, jertfă adusă Maicii Sfinte

Motivul pentru care pelerinii vin cu trei zile înainte la Nicula este tocmai faptul că se oficiază necontenit slujbe, cu pauze foarte scurte, iar cuvintele de folos duhovnicesc sunt nelipsite de la finalul slujbelor. Şi de această dată au primit cuvinte de învăţătură de la preoţi, profesori, părinţi ai mănăstirii, precum şi de la ierarhii invitaţi să oficieze sfintele slujbe. Duminică seara, la finalul Vecerniei şi Litiei, PS Ambrozie a fost cel care le-a vorbit despre puterea Maicii Domnului, despre cultul cinstirii ei, remarcând, în acelaşi timp, dimensiunea unică în ţara noastră a pelerinajului şi a jerftei aduse Maicii Sfinte de mulţimea atât de mare de credincioşi. PS Lucian a arătat, în cuvântul adresat după slujba Prohodului Maicii Domnului, că pelerinii se adună spre preacinstirea Maicii Luminii şi spre închinarea icoanelor făcătoare de minuni din dragostea pe care ei o au faţă de Preasfânta Fecioară.

"Maica Domnului ne îndeamnă la activism duhovnicesc şi practic"

Pelerinii au primit ieri binecuvântare şi cuvinte folositoare de la Înalt Preasfinţitul Mitropolit Andrei; ierarhul a subliniat câteva dintre virtuţile la care ne îndeamnă Maica Domnului: "În această zi minunată, când Maica Domnului ne-a adunat încă o dată la mănăstirea ei de la Nicula, gândul cu care vom termina acest pelerinaj şi această slujbă minunată este acesta: Maica Domnului ne învaţă să avem un activism duhovnicesc şi practic. Ne aflăm la o mănăstire, aici e loc de rugăciune, loc de meditaţie, loc de contemplaţie şi loc de isihie. Li s-ar părea unora că Maica Domnului ne-ar îndemna doar la aceste virtuţi, la contemplaţie, la meditaţie, la isihie şi la rugăciune. Or, aţi auzit din Evanghelia după Ioan că Maica Domnului ne îndeamnă la activism duhovnicesc şi practic. Un om care doreşte să câştige cinstit trebuie să pună umărul, să muncească. Şi noi, toţi creştinii, ca să ajungem în Rai, trebuie să ne nevoim, să fim activi. Are şi contemplaţia locul ei, are şi meditaţia locul ei, are şi isihia locul ei, dar trebuie să fim oameni activi. E nevoie să frecventăm biserica, să citim Sfânta Scriptură, să facem acte de caritate şi multe, multe altele".

La slujbele din ajun şi la Sfânta Liturghie din ziua praznicului a participat un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, care au dat răspunsurile, iar la slujba Prohodului a venit, potrivit tradiţiei, corul de maici de la Mănăstirea Piatra Fântânele, cântând alternativ cu preoţii şi strana această slujbă. Nelipsiţi de la hramurile Mănăstirii Nicula sunt reprezentanţii autorităţilor locale, judeţene, deputaţi, senatori şi alte oficialităţi. Şi anul acesta au ajuns la Sfânta Liturghie preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, subprefectul judeţului Cluj, Vasile Cosma, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Radu Moisin, primarul municipiului Gherla, Ovidiu Ionel Drăgan, primarul comunei Fizeşu Gherlii, Virgil Marinel Mureşan, primarul municipiului Dej, Costan Morar, deputaţii Horia Uioreanu, Petru Călian şi Adrian Gurzău, precum şi consilieri locali, între care îi amintim pe Remus Lăpuşan şi Aurelia Cristea.

Înconjurul bisericii vechi, primul popas la mănăstire

Dintotdeauna pelerinul a respectat o rânduială strictă, mai întâi aducând drept jertfă urcuşul de 3 kilometri de jos, din sat, până la mănăstire. Oamenii spun că efortul este nesemnificativ pe lângă răsplata pe care o primesc de la Maica Domnului. Sunt credincioşi care vin de la zeci de kilometri în pelerinaj, pornind cu câteva zile înainte de marele praznic al Adormirii Maicii Domnului şi ţin cu stricteţe la această tradiţie.

Foarte mulţi vin organizaţi în grupuri, în frunte cu preotul lor, cu prapuri în mâini şi cântă pe întregul drum pricesne în cinstea Maicii Domnului. Ajunşi în curtea mănăstirii, pelerinii se opresc mai întâi la vechea biserică din lemn, a cărei prezenţă a marcat istoria de veacuri şi pe care cei mai mulţi o înconjoară pe coate şi genunchi, fiind o formă prin care îi cer Maicii Sfinte să mijlocească pentru iertarea păcatelor lor.

Pentru a se închina icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pelerinii sunt nevoiţi, în ajunul hramului, să aştepte ore întregi la rând, jerftă pe care şi-o asumă cu uşurinţă, nici un efort nefiind prea mare pentru răsplata care vine de la Maica tuturor. Pentru cei care participă la hramul acestui aşezământ, în fiecare an preoţi din satele învecinate vin să întâmpine pelerinii în Taina Spovedaniei şi a Împărtăşaniei. Zeci de preoţi au venit şi de această dată din 12 august, pentru a-i spovedi pe credincioşi, fiind amenajate spaţii speciale în biserica mare a mănăstirii, aflată încă în construcţie.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului

Pictată în 1681, de preotul Luca din Iclod, icoana Maicii Domnului face ca din 1699 Nicula să devină un sat consacrat în toată lumea, Preasfânta Fecioară lăcrimând timp de 26 de zile, plângerea Fecioarei având să prevestească tristele evenimente din anul 1700. Din momentul plângerii, Maica Domnului şi-a arătat milostivirea faţă de mulţimea de credincioşi care veneau, se închinau şi erau izbăviţi de bolile şi nevoile lor.