„Nu există artă mai frumoasă decât arta educaţiei”

În cadrul orelor de religie de la şcoală, elevul învaţă să fie bun, răbdător, tolerant, blând, responsabil, caracteristici pe care le adoptă în calitatea lui de prunc al lui Dumnezeu. Educaţia religioasă îl ajută pe copil să-şi cunoască îndatoririle pe care le are faţă de el însuşi, faţă de ceilalţi şi faţă de tot ce-l înconjoară, pentru a deveni un bun creştin. Bunătatea, empatia, ajutorarea aproapelui, motivaţia internă de a învăţa, îmbunătăţirea stimei de sine şi a conştiinţei religioase vor sta la baza dezvoltării armonioase a copilului.

Printre cele mai importante obiective ale unei frumoase educaţii religioase se numără formarea conştiinţei religioase prin cunoaşterea Scripturii, formarea convingerilor, sentimentelor şi a atitudinilor religioase, formarea priceperilor şi deprinderilor religioase. Educaţia religioasă se poate face mai ales în preajma marilor sărbători religioase.

Rolul proiectelor educaţionale şcolare constă în învăţarea copiilor de a-L descoperi pe Dumnezeu, de a găsi cele mai eficiente modalităţi de stimulare a interesului elevilor pentru frumos, pentru tot ce înseamnă adevărata valoare, preţuirea şi respectarea obiceiurilor populare. Copiii înţeleg importanţa şi scopul postului, îşi dezvoltă spiritul de lucru în echipă, îşi ajută semenii care nu au posibilităţi materiale, îşi dezvoltă gândirea creativă în rândul elevilor, implicându-i în activităţi de voluntariat, caritabile. „Educaţia este cauza tuturor lucrurilor, fie ele bune sau rele”, spunea Sfântul Teofan Zăvorâtul. Ca preot şi profesor de religie am implementat de-a lungul anilor mai multe proiecte educaţionale şi social-filantropice, în care au fost implicaţi elevi din ciclurile preşcolar, primar şi gimnazial. În afara vizitelor la biserici, participarea la Dumnezeiasca Liturghie, a orelor de catehizare din cadrul proiectului „Hristos împărtăşit copiilor”, elevii şi-au însuşit cunoştinţe de istorie şi de protecţia mediului în cadrul excursiilor organizate în locurile pline de pitoresc şi de mărturii ale eroilor neamului aparţinând Vrancei: Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz. „Rolul faptelor bune în postul Sfintelor Paşti”, „Faptele bune şi Taina Sfintei Euharistii”, „Datini şi obiceiuri de Crăciun: din suflet pentru suflet”, „Lăsaţi copiii să vină la mine!”, „Dulcele ecou al colindelor”, „Natura, Istoria, Religia: Comorile Vrancei” sunt doar câteva dintre proiectele derulate în ultimii ani şcolari, mai ales în perioada posturilor, cu elevii de la Şcoala Gimnazială din Găgeşti, Şcoala Gimnazială din Pufeşti, Şcoala Gimnazială nr. 2 din Mărăşeşti.

Elevii au confecţionat mărţişoare şi felicitări dedicate sărbătorii primăverii şi pentru persoana cea mai iubită, mama, precum şi ornamente şi felicitări pentru întâmpinarea Naşterii Domnului. Fondurile din care au fost ajutați elevii cu o situaţie materială precară au provenit din vânzarea obiectelor făcute de mâinile copiilor, din donaţiile unor persoane fizice şi juridice, dar şi din partea copiilor implicaţi în aceste activităţi. Pe parcursul derulării acestor proiecte am avut ca parteneri şi elevi de liceu din Focşani (Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”) şi din Mărăşeşti (Liceul Tehnologic „Eremia Grigorescu”), precum şi filiala „Crucea Roşie” din Vrancea. Beneficiarii au primit rechizite, obiecte de igienă personală, jucării şi dulciuri. Constantin Cucoş spune că „şcoala îl pregăteşte pe om din perspectivă intelectuală şi socială, iar educaţia religioasă se adaugă în mod firesc, urmărindu-se continuitatea instructiv-formativă”. O pregătire temeinică şi complexă a elevului nu poate fi lipsită de componenta religioasă, de aceea amintim necontenit cuvintele înţelepte ale Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur: „Nu există artă mai frumoasă decât arta educaţiei. Pictorul şi sculptorul fac doar figuri fără viaţă, dar educatorul creează un chip viu; uitându-se la el, se bucură şi oamenii, Se bucură şi Dumnezeu”.