Cadrele de la Inspectoratul de Jandarmi Județean Arad au participat vineri, 8 noiembrie, de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, ocrotitorii lor, la Sfânta Liturghie săvârșită la Mănăstirea
Pomenirea victimelor lagărului de concentrare Nr. 33 din Bălţi
Sâmbătă, 8 mai 2021, Preasfințitul Părinte Antonie, Episcop de Bălţi, a oficiat un parastas pentru sufletele eroilor români şi al tuturor celor decedaţi în anul 1944 în lagărul de concentrare Nr. 33 din Bălţi, informează Biroul de presă al eparhiei. Evenimentul a fost organizat de „Asociaţia pentru Conservarea Patrimoniului Cultural” din Bălţi (preşedinte Mihai Verhoveţchi).
Preasfințitul Părinte Antonie, în cuvântul său, s-a referit la datoria fiecăruia de a cunoaşte istoria adevărată a neamului, în mod special paginile pline de dramatism, cum sunt deportările staliniste în Siberia şi Kazahstan, foametea organizată cu sutele de mii de victime nevinovate, colectivizarea cu transformarea în şerbi a gospodarilor harnici din acest spaţiu, distrugerea morală a societăţii, prin înlocuirea valorilor naţionale şi creştine cu surogate cominterniste şi încercarea formării unui om nou, sovietic - omul fără Dumnezeu. Lagărul de concentrare Nr. 33 din Bălţi a fost unul dintre cele mai mari ale armatei sovietice şi a funcţionat între 16 iunie şi 10 octombrie 1944. Lagărul a fost înfiinţat la marginea oraşului Bălţi, într-o zonă mlăştinoasă din lunca râului Răuț şi a devenit mormânt pentru mii de soldaţi români. Având o suprafaţă de 3 ha, în lagăr au fost închişi până la douăzeci de mii de prizonieri. După unele date, în lagărul din Bălţi, au fost închişi în total 50.000 de soldaţi, dintre care aproximativ 40.000 de soldaţi erau români, circa 5.000 de soldaţi germani, 2.000 de soldaţi maghiari, precum şi prizonieri de alte etnii: cehi, slovaci, croaţi, sârbi, italieni. Mulţi dintre prizonieri au murit din cauza foametei, a condiţiilor precare de igienă şi a lipsei de medicamente. Alţii au fost deportaţi şi au murit în lagărele din Siberia ori din Kazahstan. Cei care au rămas, în vara anului 1944, au fost duşi în mlaştină şi puşi să sape nişte şanţuri lungi, apoi au fost împuşcaţi şi înmormântaţi de soldaţii NKVD, precursorul KGB.