Praznicul Izvorului Tămăduirii, cinstit mâine, 17 aprilie, în Biserica noastră Ortodoxă, adună an de an sute de credincioşi în sfintele locaşuri de închinare din Arhiepiscopia Craiovei, aşezate sub oblăduirea sa. Între acestea, la loc de mare cinste se află Mănăstirea Maglavit. Şi anul acesta, Sfânta Liturghie va fi săvârşită de IPS Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi.
Istoria mănăstirii de la Maglavit începe cu mai bine de şapte decenii în urmă. Aici, ciobanul Petrache Lupu a devenit martorul mai multor teofanii, mesajul şi povestea sa făcându-se auzite în ţara întreagă. Pe locul numit „La buturugi“ s-au adunat mii de oameni, mulţi dintre ei suferinzi, dornici să afle vindecare pe pământul pe care s-a arătat Dumnezeu. În scurt timp, Maglavitul a devenit cel mai mare loc de pelerinaj din România.
Împreună cu preotul Nicolae Bobin, Preasfinţitul Vartolomeu Stănescu, Episcopul de Râmnic din vremea aceea, a hotărât ridicarea pe aceste locuri a unei mănăstiri care să marcheze minunile întâmplate aici. Piatra de temelie a fost aşezată la data de 14 septembrie 1935, în prezenţa arhiereului râmnicean şi a peste o sută de mii de credincioşi. Lucrările au fost stopate de instaurarea regimului comunist şi reluate după Revoluţia din decembrie 1989. Prin strădania părintelui protosinghel Vladimir Dărângă, actualul eclesiarh al Ca-tedralei Mitropolitane din Cra-iova şi fostul stareţ al mănăs-tirii, a fost ridicată biserica, au fost construite corpurile de chilii şi zidul împrejmuitor.
Actualmente Mănăstirea Maglavit este aşezământ monahal de maici, stareţă fiind monahia Maria.
Între locaşurile de închinare din Arhiepiscopia Craiovei, aşezate sub oblăduirea Izvorului Tămăduirii se mai află: biserica mare a Mănăstirii Lainici, paraclisul Mănăstirii „Sfânta Treime“-Strâmba-Jiu, Biserica Grecească din Calafat, Biserica „Izvorul Tămăduirii“ din Băileşti etc.
.jpg)
