Propuneri pentru revigorarea vieţii monahale

După cum spune cuvântul Sfinţilor Părinţi, "mântuirea vine din multa sfătuire", Sinaxa stareţilor şi stareţelor din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei a conturat mai multe măsuri care pot fi luate de aşezămintele monahale pentru intensificarea vieţii duhovniceşti şi revigorarea activităţii misionare a monahilor în contextul provocării secularismului.

Propunerile au fost prezentate în chip colegial, fiecare eparhie a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei venind cu o contribuţie proprie pe care o prezentăm în cele ce urmează.

Arhiepiscopia Bucureştilor: "Instrucţiuni pentru pelerinii şi vizitatorii mănăstirilor"

Între propunerile ce au vizat viaţa monahală din Arhiepiscopia Bucureştilor menţionăm: 1. Organizarea de şcoli monahale, mai ales în perioada Postului Mare, în obştile numeroase; 2. Punerea în valoare a istoricului şi vieţii monahale din fiecare mănăstire prin editarea de monografii; 3. Editarea unei lucrări cu toate mănăstirile şi schiturile Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, după modelul albumului "Pridvoare ale cerului", editat de Arhiepiscopia Bucureştilor; 4. Aprobarea şi implementarea "Instrucţiunilor pentru pelerinii şi vizitatorii mănăstirilor" în toate mănăstirile şi schiturile din cuprinsul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei; 5. Organizarea în anul 2014, anul omagial închinat Sfinţilor Martiri Brâncoveni, a unei sinaxe monahale reunite cu stareţii mănăstirilor din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei şi Mitropolia Olteniei.

O mai strânsă legătură cu aşezămintele monahale în Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei

Această eparhie a propus: 1. Vizite canonice periodice ale chiriarhului la toate mănăstirile din eparhie, precum şi ale delegaţilor Înalt Preasfinţiei Sale - cu acele ocazii se dau şi îndrumările ce se impun pe linie duhovnicească şi administrativ-gospodărească; 2. Convocarea părinţilor stareţi şi a maicilor stareţe în şedinţă de lucru de mai multe ori pe an, când, pe lângă problemele administrativ-gospodăreşti şi economice, se insistă în mod deosebit, asupra trăirii şi împlinirii voturilor monahale; 3. Revizii contabile periodice pentru buna chivernisire a veniturilor şi cheltuielilor, mai ales unde sunt lucrări de reparaţii; 4. Participarea stareţilor şi a stareţelor la conferinţele semestriale preoţeşti; Înfiinţarea de seminarii monahale; 5. Cursuri de vară cu durata de o săptămână, în care să se dezbată teme specifice vieţii de mănăstire.

Grijă pentru patrimoniu, dar şi pentru suflet la Dunărea de Jos

Arhiepiscopia Dunării de Jos a făcut următoarele propuneri de ordin teologic şi misionar: 1. Organizarea de cursuri cu tematică doctrinară, liturgică, spiritual-duhovnicească şi canonico-regulamentară pentru consolidarea şi maturizarea de către fiecare trăitor în mănăstire a apartenenţei sale la viaţa şi lucrarea Bisericii Ortodoxe; 2. Prezentarea şi aprofundarea aspectelor culturale, istorice, artistice şi gospodăreşti pe coordonatele tradiţiei monahale româneşti şi în lumina modernităţii secularizante; 3. Prezentarea şi însuşirea aspectelor pastorale şi misionare referitoare la viaţa mănăstirilor din Biserica noastră; 4. Prezenţa reprezentanţilor Centrului eparhial mai frecvent în mănăstiri pentru a se întări prin buna comunicare, comuniunea, întrajutorarea şi misiunea creştină în mănăstiri şi între mănăstirile unei eparhii. Propunerile de ordin practic au vizat: 1. Întruniri frecvente ale conducătorilor mănăstirilor cu reprezentanţii centrelor eparhiale; 2. Activităţi comune între mănăstirile din eparhie; 3. Punerea în valoare a patrimoniului; 4. Armonizarea stilului arhitectural al noilor construcţii în mănăstiri cu tradiţia îndătinată; 5. Eliminarea improvizaţiilor şi a dotărilor neconforme cu vocaţia, scopul şi menirea unei mănăstiri.

Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor: prezenţa călugărilor îmbunătăţiţi

Viaţa duhovnicească din mănăstirile Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor va avea de câştigat prin urmarea acestor îndemnuri: 1. Înmulţirea manifestărilor culturale de tipul tabere de creaţie (pictură şi sculptură), care să se desfăşoare pe mai multe zile şi chiar săptămâni (un exemplu, în acest sens, este Mănăstirea Radu Negru din judeţul Călăraşi), cu bună influenţă asupra copiilor şi tinerilor; 2. În bisericile mănăstirilor se va pune accent pe interpretarea cântărilor bisericeşti de la strană, care trebuie să fie cât mai fidelă duhului Ortodoxiei; 3. Prezenţa în centrul obştii monahale a unui călugăr îmbunătăţit.

Viitorii stareţi trebuie să aibă reale calităţi - Episcopia Alexandriei şi Teleormanului

În Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, calitatea vieţii mănăstireşti se va orienta ţinând cont şi de: 1. Acordarea unei atenţii deosebite calităţii candidaţilor care sunt primiţi în mănăstiri pentru viaţa monahală, mai ales de către stareţi (stareţe), cât şi de către exarh şi ierarh; 2. Punerea unui accent deosebit pe participarea tuturor vieţuitorilor din obştea mănăstirilor la programul duhovnicesc (liturgic); 3. Organizarea unor forme de pregătire teologică şi practică a personalului monahal în cadrul mănăstirilor.

La Tulcea, dotarea bibliotecilor din noile mănăstiri

Episcopia Tulcii îşi îndreaptă atenţia asupra formării vieţuitorilor din nou-înfiinţatele aşezăminte, pe lângă grija faţă de celelalte: 1. Respectul faţă de ierarhii Bisericii Ortodoxe Române al vieţuitorilor din mănăs-tiri şi obligativitatea binecuvântării ierarhului locului în toate activităţile mănăstirii; 2. Dotarea bibliotecilor mănăstirilor, mai ales a celor noi, cu cărţi de zidire sufletească şi cu alte materiale (ziare, reviste) necesare sporirii duhovniceşti; 3. Editarea unui periodic pe mitropolie care să reflecte viaţa monahală din eparhii: studii de specialitate, cronici, recenzii.

"Un nou avânt misionar"

După prezentarea propunerilor trimise de unele eparhii ale Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei la Sectorul exarhat al Arhiepiscopiei Bucureştilor, ierarhii şi părinţi exarhi prezenţi la sinaxă au vorbit de alte măsuri care privesc viaţa mănăstirilor şi schiturilor. IPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, a spus că viaţa monahală trebuie să dezvolte apetenţă pentru studiul teologiei, pentru cercetarea operelor Sfinţilor Părinţi pentru a răspunde provocărilor actuale. "Când vorbim de revigorarea vieţii spirituale trebuie să vorbim de un nou avânt misionar. Noi vorbim de valorile perene, veşnice, care nu se schimbă niciodată, dar revigorarea înseamnă noi alte aspecte şi metode de a prezenta mesajul Mântuitorului Iisus Hristos şi al Evangheliei în lume. Se cere şi activarea şi manifestarea discernământului duhovnicesc în privinţa vocaţiei celor care doresc să intre în mănăstiri, să vedem dacă este ceva foarte solid sau o încercare de a găsi comoditatea", a subliniat Înalt Preasfinţia Sa. IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a arătat că revigorarea vieţii monahilor nu se poate face numai în chip individual, ci în comuniune cu fraţii din mănăstire şi în ascultare faţă de stareţ, care este părintele duhovnicesc. IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, a arătat că mănăstirile trebuie să fie modele de cumpătare şi smerenie. În cadrul acestei sinaxe s-a vorbit şi de pelerinii care vizitează mănăstirile şi participă la viaţa obştii monahale. În acest sens, fiecare stareţ şi stareţă a primit un mic panou cu "Instrucţiuni pentru pelerinii şi vizitatorii mănăstirilor", uniformizat şi îmbogăţit cu propuneri din fiecare eparhie. Acest panou, prezent în fiecare mănăstire şi schit, informează şi învaţă pe vizitator de specificitatea aşezământului şi despre reguli pentru protejarea vieţii călugărilor şi o comportare cucernică faţă de cele sfinte. Următoarea sinaxă monahală a stareţilor şi stareţelor din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei va avea loc în anul 2014. (Marius Nedelcu)