La Palatul Patriarhiei, a fost încheiat ieri Protocolul de colaborare între Patriarhia Română şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Documentul a fost semnat de Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, şi doamna Natalia Intontero, Secretar de Stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Protocolul are în vedere, pe de o parte, competenţele Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în ceea ce priveşte elaborarea şi aplicarea politicii Statului Român în domeniul relaţiilor cu comunităţile româneşti din afara graniţelor pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din diaspora; pe de altă parte, protocolul are în vedere misiunea Patriarhiei Române, prin parohiile ortodoxe româneşti din afara graniţelor României organizate în eparhii, de întărire a identităţii spirituale şi culturale a românilor de pretutindeni. Între programele, proiectele şi acţiunile derulate în comun de Patriarhia Română şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni menţionăm: construcţia, reparaţia, conservarea şi dotarea bisericilor şi bibliotecilor românilor de pretutindeni; renovarea şi întreţinerea muzeelor, monumentelor istorice, monumentelor de artă a românilor de pretutindeni, precum şi protejarea şi revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti în comunităţile din diaspora; proiecte educaţionale şi manifestări culturale în ţară şi străinătate destinate românilor de pretutindeni etc. Protocolul de colaborare are ca scop consolidarea rolului educaţional al parohiilor ortodoxe române din afara graniţelor ţării şi susţinerea proiec-telor promovate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, inclusiv prin punerea la dispoziţie, în măsura posibilităţilor, a spaţiilor folosite de parohiile ortodoxe româneşti, în special în zonele în care nu există misiuni speciale ale României. Protocolul de colaborare între Patriarhia Română şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a fost încheiat pe o perioadă de un an de la data semnării, cu posibilitatea de prelungire printr-un act adiţional. Biroul de presă al Patriarhiei RomâneÎn șirul Utreniilor cu rânduială specială cunoscute în practica liturgică drept „denii”, în seara de joi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri a avut loc cel de-al cincilea popas de rugăciune smerită. Sfânta slujbă cunoscută în popor ca „Denia celor 12 Evanghelii” a fost săvârșită la Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de clerici.
Săptămâna Sfintelor Pătimiri (28 aprilie - 5 mai 2024) a fost trăită cu bucurie duhovnicească și de către românii ortodocși din Ungaria, care, potrivit tradiției străbune și rânduielii din Biserica
Staționarul 2 al Spitalului Județean de Urgență Reșița a îmbrăcat haine de sărbătoare luni, 29 aprilie. În ultima perioadă a fost amenajat în totalitate paraclisul din incinta acestei unități medicale,
În inima Lugojului s-a desfășurat o sărbătoare a sunetului și a sufletului: Festivalul „Glas dă toacă la Logoj”, ediția a doua. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul
Duminica a 6-a din Post (a Floriilor) Ioan 12, 1-18 Înainte de Paşti cu şase zile, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi Marta slujea. Iar
În vremea aceea erau duşi şi alţii, doi făcători de rele, ca să-i omoare împreună cu El. Şi când au ajuns la locul ce se cheamă al Căpăţânii, L-au răstignit acolo pe El şi pe făcătorii de rele,
Fraţilor, având îndrăzneală, să intrăm în Sfânta Sfintelor, prin sângele lui Iisus, pe calea cea nouă şi vie pe care pentru noi a înnoit-o, prin catapeteasmă, adică prin trupul Său, și având mare preot
Sfântul Irodion s-a născut în 1821 la Bucureşti, primind la botez numele de Ioan. Auzind de faima Mănăstirii Cernica, s-a dus acolo să-l întâlnească pe Sfântul stareţ Calinic. Cu
Sf. Teodor Studitul, Cateheza 73, Catehezele mici, Doxologia, Iași, 2018, pp. 297-299 Frați și părinți, amintindu-ne Pătimirile Domnului nostru Iisus Hristos, pururea ne străpungem sufletul, dar mai ales
Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, anticipând învierea noastră, face legătura între imanent şi transcendent, între cele de aici şi cele de dincolo, între locul în care suntem şi cel în care suntem
Omul a fost creat liber de Dumnezeu, libertatea ţinând de chipul lui Dumnezeu imprimat în el. Libertatea omului era dorită a se exprima neîngrădită în câmpul binelui, spre a face din el un creator cu
Dacă Hristos n-a înviat, spune marele Pavel, zadarnică este credința voastră (Corinteni I 15, 17). Nu degeaba diavolul se dă peste cap să ne convingă că Lumina Sfântă care se coboară în Sâmbăta Mare
