Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli în Mitropolia Olteniei

Praznicul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este cinstit astăzi în mai multe lăcaşuri de închinare din Mitropolia Olteniei. Între acestea se numără şi bisericile Buzeştilor din Craiova şi "Sfinţii Voievozi" din Baia de Aramă - Mehedinţi.

Credincioşii olteni îşi vor îndrepta astăzi paşii spre sfintele biserici pentru a aduce cinstire Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, căpeteniile oştilor îngereşti. Cu acest prilej, Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, va oficia Sfânta Liturghie în Biserica "Sfinţii Arhangheli" din Craiova, ctitorie a fraţilor Buzeşti.

De numele acestui sfânt lăcaş se leagă o întreagă istorie, desprinsă din cele mai vechi timpuri. Documentele atestă existenţa ei pe acest loc, încă din vremea fraţilor Buzeşti, mărturie fiind în acest sens pictura în frescă din pronaos, unde sunt reprezentaţi alături de domnitorul Mihai Viteazul. Avem motive întemeiate să credem că sfântul lăcaş a fost ridicat în cinstea marelui voievod român.

Daniile familiei Vorvoreanu

În decursul istoriei sale, una din renumitele familii boiereşti craiovene a jucat un rol foarte important. Vorvorenii Gogu şi soţia sa Polina, ctitorii Palatului mitropolitan care le poartă numele (din str. Fraţii Buzeşti nr. 10), au ajutat prin acte de caritate şi donaţii mai multe sfinte lăcaşuri din Oltenia. Din darul lor s-au restaurat bisericile "Sfinţii Arhangheli" din Craiova şi "Sfântul Dumitru" din Bârca. Fapta de milostenie a distinsei doamne nu a rămas trecută cu vederea. Aşa se face că, după restaurarea Bisericii "Sfinţii Arhangheli", lucrare pe care Polina Vorvoreanu a sprijinit-o cu două milioane de lei în vremea aceea, patriarhul României Miron Cristea a ţinut să-i mulţumească pentru devotamentul şi dăruirea de care a dat dovadă: "Fapta domniei voastre vorbeşte de la sine şi Bunul Dumnezeu nu va lipsi să răsplătească cu bogata Sa milă pe cei "ce iubesc buna podoabă a Casei Sale". Iar creştinii care se vor îmbiserici în această Biserică al cărei ctitor aţi devenit acum, dacă cumva nu va fi fost o ctitorie a familiei domniei voastre, împreună cu clerul vor înălţa rugăciuni pentru viaţa, sănătatea, pacea şi iertarea păcatelor celei ce le-a dat acest lăcaş de rugăciune şi l-a împodobit cu toate cele de cuviinţă pentru lauda şi mărirea Tatălui ceresc. Din partea noastră rog să primiţi odată cu mulţumirile şi laudele Sfintei noastre Biserici Ortodoxe, binecuvântări şi urări de viaţă lungă şi sănătate!" (Arhivele Olteniei, Dosarul nr. 343, fila 30, recto).

În semn de recunoştinţă, la propunerea preotului Marghescu, parohul sfântului lăcaş, Arhiepiscopia Craiovei a hotărât prin decizie internă ca sfântul lăcaş "să poarte numele de Biserica "Gheorghe şi Polina Vorvoreanu", cu hramul Sfinţii Arhangheli".

Hramul Bisericii "Sfinţii Voievozi" din Baia de Aramă

Tot astăzi, la Baia de Aramă, în biserica închinată Sfinţilor Voievozi, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, va oficia slujba Sfintei Liturghii, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi.

Ridicată într-un singur an, în zorii veacului al XVIII-lea, Mănăstirea Baia de Aramă a devenit în scurt timp o adevărată vatră de credinţă şi bastion al Ortodoxiei pe plaiuri mehedinţene. Astăzi se înscrie pe lista monumentelor istorice.

Mănăstirea sau Schitul Baia de Aramă (apare în documentele vremii sub ambele titulaturi) a dăinuit până la secularizarea din 1863, atunci când, prin hotărâre domnească, a fost transformată în biserică de mir. Mănăstirea şi-a început activitatea încă din anul 1703, fiind ctitorită de Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu alături de banul Cornea Brăiloiu şi Milco Băieşul la poalele Cornetului, cum reiese din pisanie.

În şedinţa Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei din data de 29 ianuarie 2008 s-a aprobat reînfiinţarea mănăstirii din oraşul Baia de Aramă, ca mănăstire de călugăriţe sub jurisdicţia Episcopiei Severinului şi Strehaiei, urmând a funcţiona în cadrul Protoieriei Baia de Aramă.

Biserica cu hramul "Sfinţii Voievozi" a vechii mănăstiri din Baia de Aramă, funcţională şi astăzi, este din punct de vedere arhitectural specifică stilului brâncovenesc. (Diac. Ioniţă Apostolache, Cătălin Cernătescu)