Unul dintre ocrotitorii spirituali ai Eparhiei Dunării de Jos este Sfântul Cuvios Rafail, alături de Sfântul Apostol Andrei şi Sfântul Ierarh Atanasie Patelarie. Sfântul Cuvios Rafail, deşi a sihăstrit la Mănăstirea Agapia Veche, este originar din localitatea Bursucani din nordul judeţului Galaţi.
În fiecare an, la data de 21 iulie, numeroşi pelerini din judeţul Galaţi, dar şi din întreaga eparhie, se îndreaptă către localitatea Bursucani, la vechiul schit din cătunul Zimbru, întemeiat de către ucenicii Sfântului Rafail, pentru a participa la slujba Sfintei Liturghii săvârşită cu prilejul hramului.
Prin eforturile Arhiepiscopiei Dunării de Jos, vechea aşezare monahală a renăscut chiar lângă zidurile vechi ale mănăstirii și a fost pusă sub ocrotirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şi Sfântului Cuvios Rafail.
Programul liturgic la sărbătoarea acestui aşezământ monahal situat în nordul judeţului Galaţi a început luni de dimineaţă cu slujba de sfinţire a bisericii săvârşită de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi din cadrul Protopopiatului Târgu Bujor, în prezenţa multor copii şi credincioşi din împrejurimi.
Toţi cei prezenţi la sărbătoare au trăit momente de înălţare sufletească, iar bucuria a fost mare întrucât această biserică a îmbrăcat haina luminoasă a sfințeniei după o lungă perioadă de multiple şi ample lucrări. Jertfa Arhiepiscopiei Dunării de Jos, a obştii monahale de la Mănăstirea Adam, a Protoieriei Târgu Bujor, a autorităţilor locale şi centrale şi a numeroşilor credincioşi a făcut posibilă ridicarea frumoasei biserici şi înzestrarea ei cu toate cele necesare slujirii, dar şi a unui aşezământ destinat taberelor şcolare. După slujba de sfinţire, ierarhul Dunării de Jos a oficiat Sfânta Liturghie pe un podium special amenajat în curtea interioară a schitului.
La chinonic, tineri din grupurile catehetice parohiale, îmbrăcaţi în portul tradiţional românesc, au interpretat pricesne și cântece religioase, iar la momentul cuvenit au fost împărtăşiţi cu Sfintele Taine şi au primit daruri. Pentru implicarea în lucrările de construire şi înfrumuseţare a lăcaşului de cult şi a aşezământului social, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a acordat rangul de iconom stavrofor preotului Ionuţ Lupaşc de la Parohia Bursucani, iar cei care au sprijinit aceste lucrări au primit diplome de ctitor. Toţi cei prezenţi la această mare sărbătoare de la Schitul Zimbru au avut bucuria duhovnicească de a se închina la icoana Maicii Domnului de la Parohia Bursucani.
Acest lăcaş monahal, care îl avea ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, a fost ridicat la marginea satului Bursucani, în anul 1793 de către doi călugări - ieromonahii Ioasaf şi Aloman - veniţi de la Mănăstirea Râşca, judeţul Suceava, cu sprijinul familiilor Cernat, Plesnilă şi Iamandi. Schitul a funcţionat până la 1864 ca mănăstire de călugăriţe. La secularizare, prin ordinul Ministerului de Culte, maicile, în frunte cu stareţa lor, monahia Agafia Palade, au fost silite să părăsească schitul, cele mai multe dintre ele ajungând la Mănăstirea Adam. La schit au mai rămas doar câteva maici, printre care Epraxia Iamandi şi Agripina Cernat. În locuinţa primeia dintre ele, statul hotărăşte, în anul 1866, înfiinţarea Şcolii Primare din Bursucani. Celelalte bunuri ale schitului au fost vândute la licitaţie. Astfel, biserica schitului devine biserică parohială. În ea se slujea doar în ziua hramului. În anul 1939, ea împlinea cerinţele spirituale ale credincioşilor din satul Zimbru, astăzi desfiinţat. La cutremurul din 10 noiembrie 1940, biserica este distrusă definitiv.
La prima cinstire a Sfântului Rafail în localitatea sa natală (21 iulie 2008), când Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a slujit Sfânta Liturghie în cătunul Zimbru al satului Bursucani, pe locul vechiului schit, s-a luat hotărârea rezidirii acestui lăcaș monahal. Astfel, se reînfiinţează Schitul Zimbru, demarându-se şi lucrările pentru construcţia lăcaşului de cult, pe baza documentelor istorice existente.
Sfântului lăcaş, care a primit, fireşte, pe lângă vechiul hram şi ocrotirea Sfântului Rafail, i s-a pus piatra de temelie în data de 21 iulie 2009. În luna iunie a anului 2011, lângă noua biserică a schitului au fost descoperite ruinele vechiului lăcaş de cult. Biserica a fost construită din lemn şi acoperită cu şindrilă, fiind împodobită cu catapeteasmă nouă, Sfântă Masă placată cu marmură, proscomidiar confecționat din lemn şi toate cele necesare pentru a fi lăcaș de slujire și cinstire a Domnului.
.jpg)
