Sfinţirea caselor, mărturisire a Sfintei Treimi

Ieri, 5 ianuarie, în Ajunul Botezului Domnului, după Sfânta Liturghie, soborul de preoţi şi diaconi a săvârşit slujba Sfinţirii celei Mari a apei sau a Aghesmei Mari. La finalul acestei sfinte slujbe, slujitorii şi psalţii Catedralei patriarhale au binevestit Botezul Domnului la Reşedinţa patriarhală.

 

După binevestirea Botezului Domnului şi sfinţirea locuinţelor din Reşedinţa patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că sfinţirea caselor în care locuiesc creştinii este o amintire a Botezului, a faptului că fiecare creştin a fost botezat în numele Preasfintei Treimi şi că toată viaţa creştină este o legătură de iubire veşnică între persoana celui botezat şi Persoanele divine ale Sfintei Treimi. „Sfinţirea caselor este o binecuvântare deosebită, pentru că apa folosită la sfinţirea din Ajunul Bobotezei este aceeaşi apă ca şi cea din ziua Botezului Domnului. Este obţinută printr-o slujbă specială, slujba Aghesmei Mari sau Sfinţirea cea Mare a apei. Avem o sfinţire mică, în urma căreia rezultă apa sfinţită numită agheasma mică, şi o sfinţire mare, prin care primim Agheasma Mare. Sfinţirea cea Mare sau Agheasma Mare este o sfinţire care urmează imediat Sfintei Liturghii şi este o lucrare care se săvârşeşte doar de două ori în an, în Ajunul Botezului şi în ziua Botezului Domnului. Această sfinţire a apei sub formă solemnă şi mai intensă prin rugăciuni mai multe, prin invocări mai multe ale Duhului Sfânt a făcut pe unii Părinţi să numească Sfântă Taină şi Agheasma Mare, dar ea nu este o Taină deosebită de cele şapte, ci este evidenţierea Tainei Sfântului Botez. Şi călugăria a fost numită Taină de către Sfântul Ioan Scărarul şi Sfântul Ioan Damaschinul, dar nu este o Taină în plus faţă de cele şapte Taine, ci este Taina Pocăinţei într-o formă organizată a metaniilor, a postului, a ascultării în mănăstire“, a subliniat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

 

Sfinţirea firii apelor prin lucrarea Sfântului Duh este un prilej de sfinţire a omului, de bucurie şi izvor de binecuvântări deosebite. „Aşa cum se arată în ecteniile şi rugăciunile de la Sfinţirea cea Mare a apei, această apă sfinţită este vindecătoare de boli, alungătoare a duhurilor rele, păzitoare şi ocrotitoare a creştinilor. În plus, ea ne arată sensul vieţii creştine, şi anume căutarea în viaţa aceasta pământească a vieţii cereşti în Împărăţia cerurilor. De aceea, Agheasma Mare se ia pe nemâncate în fiecare dimineaţă, timp de opt zile, pentru că cifra opt este simbolul vieţii veşnice. Botezul ne deschide porţile Împărăţiei cerurilor, ne uneşte cu Sfânta Treime, ne dăruieşte iertarea păcatelor, dar şi darul înfierii după har. Devenim prin Botez fii ai lui Dumnezeu după har prin lucrarea Duhului Sfânt pe baza credinţei în Dumnezeu Fiul, Iisus Hristos. De asemenea, apa sfinţită ne reaminteşte că botezul nostru ne îndreaptă spre viaţa cerească, spre iubirea Preasfintei Treimi“, a mai arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

 

La final, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a îndemnat la păstrarea tradiţiei sfinte de binevestire a Botezului Domnului şi de sfinţire a caselor creştinilor ca pe o mărturisire a credinţei în Sfânta Treime şi ca pe o mărturisire a iubirii lui Hristos faţă de noi.