Există o frumoasă tradiție ca încă din ajunul hramului Mănăstirii Poiana Mărului să înceapă manifestările prilejuite de acest eveniment prin procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Parohia Măru până la mănăstire. Icoana datează din 1520 și anul acesta se împlinesc 500 de ani de când a fost pictată în Sfântul Munte Athos. După procesiune, icoana a fost așezată în biserica mănăstirii, unde pelerinii s-au putut ruga Maicii Domnului și Sfântului Ioan Botezătorul participând la slujba Vecerniei cu Litia, Utrenia, Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul și la rugăciunile de dezlegare.
În ziua hramului, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului.
„Ne-am bucurat astăzi de prezența multor preoți și credincioși, care au urcat la Poiana Mărului, la acest popas duhovnicesc, la ziua de naștere a Sfântului Ioan Botezătorul. Avem aici o mănăstire preafrumoasă, bine închegată, care dezvoltă și activități sociale, de aceea foarte mulți pelerini astăzi au ales să fie împreună cu noi. Tinerii și-au îndreptat pașii aici după ce au susținut examenele, dar și foarte mulți credincioși din apropiere sau din alte localități reprezentative ale Banatului au venit ca împreună să-l cinstim pe Sfântul Ioan Botezătorul, cel mai mare om născut din femeie, așa cum ne spune Însuși Mântuitorul Hristos”, a subliniat Episcopul Caransebeșului.
În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Episcop Lucian l-a hirotonit preot pe diaconul Selafiil de la Mănăstirea Călugăra, iar pe monahul Ciprian la hirotonit diacon pentru Schitul Bogâltin, județul Caraș-Severin.
În toate sfintele lăcașuri, astă-seară, 7 aprilie, a fost săvârșită Denia din Sfânta și Marea Miercuri. La Catedrala Patriarhală, această slujbă a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi, cuvântul de învățătură fiind rostit de părintele prof. univ. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod și cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.
Proiectul parohial „Familia - spațiul în care cultivăm și învățăm iubirea” s‑a încheiat într‑o atmosferă plină de emoție, bucurie și solidaritate, după o serie de activități educative, creative
În atmosfera luminoasă a sărbătorii Floriilor, Biserica „Buna Vestire”‑Giulești a devenit duminică, 5 aprilie, după slujbă, locul unei emoționante întâlniri între artă, credință și solidaritate.
Astăzi, 7 aprilie 2026, de Ziua Mondială a Sănătății, la Spitalul Municipal de Urgență din Roman, județul Neamț, a avut loc un moment de aleasă trăire duhovnicească prin săvârșirea Tainei Sfântului Maslu pentru pacienții internați și pentru cadrele medicale care își desfășoară activitatea în această instituție. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, înconjurat de un sobor de preoți de caritate din care a făcut parte și pr. Ilarion Mâță, consilier la Sectorul social‑filantropic și misionar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.
.jpg)
Duminica a 6-a din post (a Floriilor) Ioan 12, 1-18 În vremea aceea, cu şase zile înainte de Paşti, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi
„În vremea aceea, fiind Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, S-a apropiat de El o femeie, având un alabastru cu mir de mare preț, și l-a turnat pe capul Lui pe când ședea la masă. Și văzând
Fraților, bucurați-vă pururea întru Domnul. Și iarăși zic: Bucurați-vă! Îngăduința voastră să se facă știută tuturor oamenilor. Domnul este aproape. Nu vă împovărați cu nicio grijă, ci, întru
Sfântul Apostol Irodion era din aceeaşi cetate cu Sfântul Apostol Pavel, Tarsul Ciliciei din Asia Mică, fiind rudă cu acesta. El a fost pus de Sfinţii Apostoli episcop şi pe mulţi elini păgâni i-a convertit la
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 547-548 „Fiind bolnav, Părintele Gherasim (Ilie) nu mai putea sta în picioare la slujbe. Dar de la Sfânta
În fiecare an, sărbătoarea Învierii Domnului aduce în inimile noastre o bucurie care nu poate fi cuprinsă în cuvinte. Hristos Cel Răstignit şi Înviat ne descoperă sensul profund al vieţii, biruinţa asupra mo
Sărbătoarea Sfintelor Paști sau sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Învierea Domnului Hristos înseamnă biruința sau victoria iubirii Lui smerite și milostive asupra urii și invidiei, trădării și fricii, asupra păcatului, a iadului și a morții. Domnul Iisus Hristos Cel răstignit a înviat din morți „cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”[2]. Aceasta este suprema veste bună pentru creștinătate și omenirea întreagă, și anume începutul unei alte vieți, viața veșnică din Împărăția cerurilor. De aceea, se cântă în noaptea de Sfintele Paști: „prăznuim omorârea morții [...] și începătura altei vieți, veșnice”[3].
Fără repere, orice itinerar este neîmplinit. Ne raportăm astăzi formal la norme şi reguli, căutând să dobândim virtuţi. Rămânem însă departe de simţirea prezenţei lui Dumnezeu în viaţa noastră ş
