Titulescu a fost omagiat în Şcheii Braşovului

Prilejuită de comemorarea a 70 ani de la moartea celui mai mare diplomat român din toate timpurile, Nicolae Titulescu (16 martie 1882-17 martie 1941), la Biserica "Sfântul Nicolae" din Şcheii Braşovului, unde se află mormântul său, a avut loc o impresionantă manifestare, în prezenţa unui numeros public format din reprezentanţi ai Societăţii de Istorie Braşov, elevi ai Liceului "Nicolae Titulescu" Braşov, invitaţi din ţară şi de peste hotare.

Manifestările au debutat cu o slujbă de Parastas, oficiată de un sobor de preoţi de la biserica braşoveană, condus de protopopul Braşovului, pr. Gheorghe Dănuţ Benga. S-au depus coroane de flori şi, pe lângă alocuţiunea reprezentantului Muzeului "Prima Şcoală Românească", organizatorul manifestării, au mai vorbit invitaţi, precum Silvia Popa, preşedinta Asociaţiei Braşovene "Nicolae Titulescu", prof. univ. dr. Gheorghe Potra, directorul Fundaţiei Europene "Nicolae Titulescu", prof. Victor Crăciun, preşedintele Ligii pentru unitatea românilor din diaspora, ambasadorul Constantin Vlad, din partea Asociaţiei Ambasadorilor şi Diplomaţilor de carieră, general Mircea Chelaru, vicepreşedintele Congresului Spiritualităţii Româneşti, prof. Dumitru Preda, ministru consilier în Ministerul Afacerilor Externe, prof. Ioan Lăcătuşu, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. Elevii au interpretat cântece patriotice şi poetul Silviu Răducanu a susţinut un recital din opera lui Nicolae Titulescu.

Un mare patriot

Manifestarea s-a încheiat cu vizitarea bisericii şi a muzeului primei şcoli româneşti, unde se află şi un spaţiu memorial dedicat lui Nicolae Titulescu. S-a adus, astfel, un pios omagiu celui mai mare diplomat român, fost ministru al justiţiei, al finanţelor, ministru de externe (1927-28; 1932-36), ambasador în Anglia şi Franţa, preşedinte al Ligii Naţiunilor (azi ONU) în două legislaturi (1931-1932), propus pentru Premiul Nobel pentru pace în anul 1935, decorat cu Steaua României de regele Carol I (1913), cu profunde implicaţii în actul Marii Unirii de la Alba Iulia ş.a. Prin testamentul emis la Saint Moritz (Elveţia), în anul 1940, cerea să fie înmormântat "la poalele Tâmpei, pe o alee între brazi, undeva mai deoparte. Prietenii mei de la Braşov îmi vor găsi locul. Tache Ioanescu (înaintaşul său) la poalele Bucegilor (este înmormânatat la Sinaia), eu la picioarele lui la poalele Tâmpei... Aparţin Bisericii Ortodoxe Române". În ciuda dorinţei sale exprese de a fi înmormântat la Braşov, murind în 17 martie 1941, timp de mai bine de cinci decenii, corpul său neînsufleţit a rămas la Cannes (Franţa), de unde a fost adus la Braşov abia în anul 1992 din iniţiativa Comitetului "Nicolae Titulescu" format la Bucureşti şi Braşov. Cu puţin timp în urmă, de la Marsilia au fost aduse şi osemintele soţiei sale Ecaterina Titulescu, fiind depuse în acelaşi mormânt din Şchei.

Oaspeţii şi-au manifestat dorinţa de a continua asemenea manifestări pentru omagierea înaintaşului nostru, căruia îi datorăm înseşi destinele acestei ţări pentru perioada interbelică.