Traseu turistic care leagă Mănăstirea Putna de Dunăre

La Mănăstirea Putna a fost inaugurat luni, 22 iulie, sectorul care trece prin județul Suceava al traseului Via Transilvanica. Proiectul Via Transilvanica – „Drumul care unește” a fost inițiat de organizația Tășuleasa Social în Anul Centenar 2018, la 100 de ani de la Marea Unire a românilor. Este vorba despre un traseu omologat oficial ca drum turistic între Putna, locul unde se află mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, și Drobeta-Turnu Severin, locul unde a intrat în țară regele Carol I în 1866.

Borna kilometrului 0 al traseului Via Transilvanica a fost așe­zată lângă Mănăstirea Putna, iar ultima bornă este pe malul Dunării, lângă locul unde Apolodor din Damasc a construit podul său peste Dunăre. Drumul are circa 1.000 km și trece prin 10 județe: Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud și Suceava. În septembrie 2018 a fost inaugurat sectorul drumului din județul Bistrița-Năsăud.

Sectorul drumului din județul Suceava are 136 km și trece prin localitățile: Putna, Sucevița, Vatra Moldoviței, Sadova, Fundu Moldovei, Pojorâta, Vatra Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Negri și Poiana Stampei. În ultimele luni au fost montate cele circa 100 de borne care marchează drumul în județul Suceava.

Luni, 22 iulie, au fost montate ultimele două borne din județ și s-a inaugurat sectorul Bucovina al drumului. Cele două borne au fost amplasate lângă Primăria Comunei Putna și lângă Mănăstirea Putna.

Începând cu ora 11:00 au început să sosească participanții: reprezentanți ai asociației Tășu­leasa Social, ai Ministerului Apelor și Pădurilor, ai Prefecturii Suceava, ai Consiliului Județean Suceava, ai Regiei Naționale a Pădurilor, ai primăriilor din Suceava implicate în proiect, ai Direcției Silvice Suceava, sponsori și ambasadori ai proiectului.

Pentru început, au răsunat gla­surile elevilor de la Școala Gimnazială Vatra Moldoviței, una dintre localitățile sucevene prin care trece Via Transilvanica.

A urmat fixarea bornei care marchează începutul drumului, în fața Mănăstirii Putna. Ea are o soră aproape geamănă, borna care va fi pusă pe malul Dunării, la capătul drumului. Suprapunerea lor creează o cruce.

Părintele stareț al mănăstirii, arhimandritul Melchisedec Velnic, a rostit rugăciunea de binecuvântare a celor care pleacă în călătorie: „…însoțindu-i pe dânșii cu înger păzitor, cu înger de lumină, împreună călător și izbăvitor de toată întâmplarea cea rea”. De față a fost și un voluntar al asociației Tășuleasa care a parcurs tot drumul, mai puțin sectorul sucevean, pe care a plecat după încheierea evenimentului.

A urmat o conferință de presă desfășurată în incinta mănăstirii, moderată de Alin Uhlmann Ușe­riu, președintele asociației Tășu­leasa Social. Acesta a explicat că drumul începe la Putna pentru că aici este mormântul Sfântului Ștefan cel Mare și pentru a face acest drum este nevoie de cre­dință. Pentru bornele sculptate care îi marchează fiecare kilometru sunt folosite 230 tone de andezit de la Măgura Ilvei. Drumul va beneficia de un ghid și o aplicație on-line.­

Părintele stareț arhim. Melchisedec Velnic a vorbit în cuvântul său despre drumurile făcute de Sfântul Ștefan cel Mare, care a fost și un mare pelerin, pe lângă faptul că a străbătut țara în lung și în lat pentru a se lupta și pentru a ctitori. Apoi a îndemnat inițiatorii proiectului să nu uite de Cernăuți și de Basarabia, regiuni în care se pot organiza trasee plecând din România.