13 mai 1906: Sfinţirea catedralei din Sibiu

Trezirea spiritualităţii ortodoxe româneşti în Transilvania, prin faptele marelui aromân şi ierarh Andrei Şaguna, impunea ridicarea unei catedrale pe măsură. La sfârşitul sec. al XIX-lea, mama bisericilor româneşti din Ardeal era fosta biserică a companiei comerciale greceşti de pe str. Măcelarilor, azi str. Mitropoliei, cu hramul "Schimbarea la Faţă", de la marginea vechiului burg sibian. Însă, conştient de necesităţile pastoral-misionare, dar şi de prestigiul Ortodoxiei româneşti pe care şi-l câştigase în Imperiul Habsburgic, Andrei Şaguna a iniţiat o colectă pentru strângerea de fonduri în vederea ridicării unei catedrale. După lungi discuţii purtate fie în Consiliul eparhial, fie în Adunarea eparhială de la Sibiu, abia în 1900 s-a hotărât ca noua catedrală să fie ridicată pe locul bisericii greceşti. Astfel, pe locul vechii catedrale, în 1902 a fost pusă piatra de temelie a noii catedrale. Biserica a fost zidită după doi ani. Noul lăcaş a fost sfinţit în ziua de 13 mai 1906, de către un sobor de preoţi, în frunte cu mitropolitul Ion Meţianu al Ardealului şi episcopul Ioan Papp al Aradului. (Adrian Nicolae Petcu)