20 de milioane de euro pentru fermele piscicole

▲ Începând cu luna aprilie, proprietarii de ferme piscicole, dar şi cei care vor să investească în domeniul piscicol vor putea să depună proiecte pentru a obţine fonduri europene ▲ Tragerile urmează să se facă anual, pe măsura alocărilor financiare, pentru 2007 fiind prevăzută o sumă de circa 20 de milioane de euro ▲ România are, la ora actuală, 60.000 de hectare de ferme piscicole în producţie, dar poate susţine până la 100.000 de hectare ▲

Primele proiecte în sectorul de pescuit şi acvacultură vor putea fi depuse începând cu luna aprilie a acestui an, a declarat preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), Gheorghe Ştefan. „În prezent lucrăm la elaborarea Ghidului solicitantului, care urmează să fie aprobat de Comitetul de Monitorizare la începutul lunii martie. Estimez că de la începutul lunii aprilie vom putea demara procedura de depunere a proiectelor în baza Programului Operaţional pentru Pescuit, aprobat în luna decembrie de Comisia Europeană“, a precizat Ştefan. Ghidul solicitantului va cuprinde toate documentele necesare în vederea accesării fondurilor, precum şi etapele care trebuie parcurse de potenţialii beneficiari. Din fondurile europene pentru perioada 2007-2013, ANPA a primit deja un avans de 7% (aproape 16 milioane de euro), alocat prin Axa 5 - Asistenţă tehnică. „Aceşti bani sunt alocaţi efectiv pentru îmbunătăţirea activităţii instituţionale la ANPA“, a subliniat preşedintele ANPA. Deşi experţii CE au anunţat că până la finele lunii ianuarie ar putea fi vărsate integral, în cont, toate fondurile alocate pentru axele cuprinse în programul de pescuit, preşedintele ANPA a menţionat că termenul maxim este de trei luni de la data aprobării programului. „Deocamadă fondurile alocate de UE nu au intrat în cont“, a precizat Ştefan. 20 de milioane de euro pentru 2007 Tragerile urmează să se facă anual, pe măsura alocărilor financiare, pentru 2007 fiind prevăzută o sumă de circa 20 de milioane de euro. Alocările vor creşte gradual, până în 2013. România va beneficia, până în 2013, de peste 307,6 milioane de euro pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării, din care 230,714 milioane de euro reprezintă asistenţa UE, iar diferenţa este asigurată din bugetul naţional. Autoritatea responsabilă pentru implementarea programului pentru pescuit este ANPA. Potrivit preşedintelui Patronatului Rompescaria, Nicolae Dimulescu, numai acvacultura din România are nevoie de investiţii de două-trei ori mai mari decât fondurile care vor veni de la Uniunea Europeană în acest sector, pentru a putea fi competitivă pe piaţa europeană. UE a alocat sectorului de acvacultură din România, prin Axa 2 a programului operaţional sectorial, circa 105 milioane de euro pentru perioada 2007-2013. „România are potenţial şi resurse pentru a creşte producţia de peşte în acvacultură, în condiţiile în care va crea un mediu economic compatibil cu cel din ţările UE“, afirmă preşedintele Rompescaria. România are 60 de mii de hectare de ferme piscicole România are la ora actuală 60.000 de hectare de ferme piscicole în producţie, dar poate susţine până la 100.000 de hectare. În 1988, România realiza o producţie de peşte de 78.000 de tone, iar în prezent de numai 12.000 de tone din acvacultură şi importă în jur de 50-60.000 tone de peşte oceanic şi marin. În România, consumul de peşte este de 3,2 kg/locuitor/an, în timp ce în ţările UE se consumă de peste opt ori mai mult, în medie, 25 de kilograme de peşte/locuitor/an. Comisia Europeană (CE) ar putea aproba cotele de pescuit în Marea Neagră pentru România şi Bulgaria în această săptămână, a declarat, pentru Rompres, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), Gheorghe Ştefan. „Noi am propus împreună cu bulgarii o cotă de 100 de tone de calcan şi 15.000 de tone de şprot, pentru anul 2008, dar propunerea CE a fost mai mică cu 10 tone pentru calcan. Estimez însă că nu vor fi modificări, iar CE va aproba cotele propuse de noi“, a spus Ştefan. Acesta a subliniat că România şi Bulgaria vor împărţi în mod egal cota de calcan, iar pentru şprot, în momentul în care se va atinge cota de 15.000 de tone, pescuitul va fi oprit în ambele ţări. „Flota de pescuit a României este compusă din 27 de vapoare de peste 12 metri şi 1.300 de ambarcaţiuni costiere mici, în timp ce flota vecinilor noştri este de 47 de vapoare peste 2.200 de vase costiere. La ora actuală cotele de peşte de la Marea Neagră le împărţim în mod egal, dar în viitor cred că Bulgaria va cere o cotă mai mare pentru că are şi vapoare mai multe“, a spus Ştefan. Principalul actor de pe piaţa pescuitului din Marea Neagră este Turcia, flota sa de 19.000 de vapoare fiind responsabilă pentru 85% din capturile comerciale. „Turcia are o producţie de 300.000 de tone de peşte, în timp ce noi producem doar 20.000 de tone de peşte din acvacultură şi pescuit“, a spus preşedintele ANPA. (S.D.)