2022, anul răspândirii la nivel global a bolilor infecțioase

După doi ani de pandemie, când lucrurile păreau să reintre în normal în plan sanitar, suntem în pragul unui nou val pandemic provocat de o subvariantă foarte contagioasă a noului coronavirus. Anul 2022 a adus și răspândirea la nivel global a bolilor infecțioase, unele noi, dar și reapariția unora considerate eradicate.

Datele oficiale au indicat, în ultimele săptămâni, creșteri ale cazurilor de COVID-19, dar și un număr semnificativ de reinfectări cu subvarianta BA.5 a tulpinii Omicron, inclusiv în România. Despre această subvariantă, specialiștii spun că mutațiile suferite i-au crescut contagiozitatea și că are capacitatea de a „păcăli” imunitatea dobândită anterior, în urma trecerii prin boală sau prin vaccinare.

Tot în acest an, au apărut cazuri de hepatită misterioasă la copii, care a afectat cel puțin 1.000 de copii din 35 de țări. De asemenea, de câteva săptămâni specialiştii vorbesc despre o răspândire fără precedent, la nivel global, a variolei maimuței. 

În statul american Florida au fost înregistrate mai mult de 10 decese provocate de meningită, iar un parvovirus neobișnuit de agresiv a îmbolnăvit numeroși bebeluși în mai multe state americane și a provocat cel puțin un deces. 

În Australia și Belgia a reapărut difteria, iar pe continentul african, în Ghana, au fost semnalate cazuri de febră hemoragică. Și, cel mai recent, autoritățile sanitare din New York și cele de la Londra au avertizat populația în legătură cu prezența virusului poliomielitic în apele reziduale ale celor două mari orașe, motiv pentru care Marea Britanie a luat măsura vaccinării antipolio a copiilor cu vârste între 1 și 9 ani. 

„Este ca și cum am asista la o revenire a molimelor biblice”, a comentat într-un interviu pentru publicația Insider medicul Madhukar Pal, expert în probleme de sănătate globală. Acest fenomen al răspândirii bolilor infecțioase nu a apărut din senin și nici nu are vreo legătură cu pandemia, însă un lucru este sigur: ritmul de răspândire a acestor boli este din ce în ce mai rapid. Nu există o singură explicație, ci un cumul de factori care au contribuit la apariția acestui fenomen semnalat de specialiștii în sănătate publică. 

În primul rând, transmiterea unora dintre aceste virusuri este favorizată de creșterea interacțiunii oamenilor cu animale, ca urmare a cererii crescânde de produse de origine animală, care sunt comercializate pe scară largă, oamenii venind astfel în contact cu produse obținute din tot felul de animale. În 2014, Organizația Mondială a Sănătății estima că 75% din agenții patogeni nou apăruți provin de la animale, iar ritmul de apariție a lor s-a accelerat în ultimele decenii. Se consideră deja că interacțiunea om-animal este la originea pandemiei de COVID-19, precum și a altor boli infecțioase cum ar fi Ebola, sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS), Sindromul Acut Respirator Sever (SARS) și variola maimuței.

Potrivit experților citați de publicația Insider, alte cauze ale răspândirii rapide a bolilor infecțioase sunt legate de mobilitatea din ce în ce mai mare a populației și migrație, acutizarea schimbărilor climatice, ratele mici de vaccinare împotriva unor boli și neglijarea focarelor de infecție care apar în țările sărace ale lumii. Cercetările au demonstrat că perioadele de căldură excesivă favorizează răspândirea bolilor cu transmitere digestivă, prin consumul de apă contaminată, în timp ce perioadele cu ploi abundente, furtuni și inundații favorizează răspândirea cazurilor de holeră, febră tifoidă, pneumonie și alte boli respiratorii sau a bolilor dermatologice. 

Nu în ultimul rând, răspândirea neașteptată a unor boli infecțioase ar trebui să ne îngrijoreze deoarece încă nu știm cu exactitate în ce măsură trecerea prin COVID-19 ne-a afectat sistemul imunitar și dacă ne face mai vulnerabili în fața altor virusuri. Ceea ce putem face pentru a nu ne îmbolnăvi, spun medicii, este să acordăm mai multă atenție regulilor de igienă și să le respectăm. (I. M.)