A studiat muzica pentru a crea instrumente

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 17 Septembrie 2019

România va participa, la finele lui septembrie, cu şase standuri de prezentare şi cu 12 lutieri, la Cremona Mondomusica, cel mai mare târg mondial de viori. Lutierii sunt din Reghin, devenit în ultimii ani drept unul dintre cele mai mari centre de fabricare a instrumentelor muzicale din lemn din Europa. Unul dintre lutieri, Vasile Cherecheş din Solovăstru, judeţul Mureş, a urmat cursuri de muzică la vârsta de 35 de ani pentru că, „studiind muzica, ajungi să înţelegi ce se întâmplă în instrument”.

L

utierul Vasile Cherecheş din Solovăstru a devenit cunoscut în Europa după ce, împreună cu un alt român, a creat un brand de instrumente muzicale de lemn, Cesare Cipriani. Dat fiind succesul brandului creat în Italia, la Cremona, unde este cunoscut drept Cesare Cipriani, Vasile Cherecheş, în vârstă de 48 de ani, face acum demersuri să îşi schimbe numele.

Când povesteşte despre etapele pe care le-a parcurs pentru a ajunge să creeze instrumente muzicale din lemn, lutierul spune că a învăţat din experienţa celor din jurul său.

„Am absolvit profesionala de sculptură, atunci, pe la începutul anilor ‘90, era o chestiune foarte serioasă. (...) Am lucrat la fabrica veche, apoi la un particular, care făcea altă calitate. În 2001 am făcut un mic atelier şi am început cu gâturi, apoi am început să construiesc viori. Până am ajuns să fac vioara, am lucrat mult. (...) Între timp am început să colaborez cu un maestru bolognez, am învăţat foarte multe de la el, am colaborat aproape 10 ani şi colaborăm în continuare cu Gianluca Poli din Bologna. De şase ani, împreună cu un alt român lutier care e stabilit în Italia, Gabriel Pralea, am deschis un atelier în Cremona”, a afirmat Vasile Cherecheş, pentru Agerpres.

Pentru a-şi testa viorile, violoncelele şi contrabasurile pe care le face, lutierul are colaborări cu muzicieni din România, care îl ajută să îşi regleze instrumentele.

„Lucrez vioară, violoncel şi contrabas, am instrumentele pe care le fac personal, am şi un atelier la Solovăstru pentru instrumente profesionale, de maestru. (...) Anul trecut, la Cremona 2018, am fost între cei şapte lutieri care au reprezentat România. E un concurs internaţional unde vin din toată lumea, în 2018 am avut un violoncel. Faptul că deja eşti acceptat în concurs - şi toţi românii au fost acceptaţi în concurs - spune multe. Până a intra în concurs e o cale lungă, se face o selecţie şi instrumentele care nu corespund standardelor nu sunt acceptate în concurs”, a arătat Vasile Cherecheş.

În acest an, România va avea o participare mai numeroasă ca niciodată la târgul de instrumente de la Cremona, care se va desfăşura în perioada 27-29 septembrie. Vor fi şase standuri şi 12 lutieri români, câte doi pe stand, care se vor prezenta cu toată gama de instrumente muzicale din lemn - vioară, violoncel, contrabas, chitare şi alte instrumente cu coarde, potrivit preşedintelui Asociaţiei Artiştilor Lutieri din România, Claudiu Mare, citat de Agerpres.

Potrivit lui Vasile Cherecheş, la Cremona prima impresie contează enorm, iar aceasta este dată de aspectul instrumentului.

„La Cremona se probează la sunet primele zece viori - nu pot fi probate peste 400 de exponate - şi atunci se decide iniţial în funcţie de execuţie (de aspect, n.r.). (...) La instrumentele noi sunetul e relativ, nu îţi poţi face o părere cum sună. Abia după ce se cântă pe acestea 2-3 ani ajungi să îţi dai seama de calitatea lor ca sunet”, explică lutierul.

Lutierul din Solovăstru a mai povestit că, pentru a înţelege instrumentul, a urmat cursuri de muzică la 35 de ani.

„La vârsta de 35 de ani am început să studiez muzica. Orele de violoncel le-am făcut cu fiul domnului Boianciuc, a fost profesor de muzică, acum e pensionar. Am studiat pentru a-mi da seama ce se întâmplă. Studiind muzica, ajungi să înţelegi ce se întâmplă în instrument”, a dezvăluit lutierul.

Cherecheş susţine că în zona Reghin concurenţa este acerbă fiindcă sunt foarte mulţi producători de instrumente muzicale de lemn, pe lângă fabricile mari, cum este „Hora”, apoi „Gliga”, mai sunt cel puţin 10-15 ateliere, plus lutieri care lucrează acasă.