Acuarela lui Theodor Aman

Data: 26 Mai 2020

Turul virtual pe care îl pune la dispoziție Muzeul Municipiului București (MMB) include expoziția „Opera inaccesibilă - Acuarela lui Theodor Aman”. Cele 33 de acuarele aflate în patrimoniul Muzeului „Theodor Aman” dezvăluie o faţetă a creaţiei acestui pictor chiar mai dezinvoltă şi mai sensibilă decât pictura în ulei. Expoziția poate fi accesată pe canalul de YouTube „Muzeul Bucureștiului”, dar și pe pagina de Facebook a MMB. 

Theodor Aman a fost întemeitorul Școlii Superioare de Artă din România, pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, atunci când se punea temelia țării moderne. A studiat la Paris, iar când s-a întors în țară și-a dorit ca și în România să existe o academie de artă, pe care a și înființat-o. În acuarelă, ca și în pictura de șevalet, Theodor Aman a abordat multiple genuri, de la portret, scenă istorică sau scenă mitologică la scenă orientală, câmpenească sau peisaj. Lucrările sale în acuarelă au fost mai puțin cunoscute publicului, din cauza fragilității care le caracterizează. 

Elena Olariu, director adjunct al Secției de artă din cadrul MMB, consideră că „orice întâlnire a operei inaccesibile cu publicul trebuie privită ca o adevărată sărbătoare, ea petrecându-se rar și pentru perioade scurte, în expoziții temporare. În cadrul acestei expoziții apar portrete care ne atrag atenția prin expresivitate. Theodor Aman realizează splendide portrete de femei citind, dar și portrete de țărănci sau țărani muncind sau dansând hore. Remarcabil, printre acuarele, este un peisaj de iarnă predominant alb, în care vedem pe fundal o biserică și câteva clădiri care apar ca niște pete de culoare. Această expoziție permite revederea unor lucrări de colecție, care stau mai mult în depozite din cauza fragilității lor”.

Lucrările din cadrul expoziției „Opera inaccesibilă - Acuarela lui Theodor Aman” pot fi admirate pe canalul de YouTube „Muzeul Bucureștiului” și pe contul de Facebook „Muzeul Municipiului București”. Acolo veți avea ocazia să descoperiți și alte expoziții virtuale, precum „Grafica de călătorie a Ceciliei Cuțescu Stork” și „Universul lui Nicolae Tonitza”.

(Alexandra Drugan)