Adaptarea la schimbările de anotimp prin odihnă şi alimentaţie

Ne apropiem de primăvară şi nu doar în natură au loc transformări, ci şi corpul nostru trece prin schimbări specifice, chiar dacă nu mai experimentăm atât de pregnant diferența între sezoane dată de intensificarea activităţii fizice, așa cum se întâmpla cu strămoșii noștri, care erau mai puțin activi iarna. În trecut, oamenii dormeau mai mult iarna, bioritmul lor fiind influențat în mod natural de lumină. Astăzi avem parte de lumina artificială, care ne face să fim activi chiar şi atunci când afară este întuneric, de aceea putem resimţi, în această perioadă, stări mai intense de oboseală. Dar, pe lângă odihnă, organismul are nevoie şi de o ali­mentație adecvată.

Lipsa unei odihne corespunzătoare ne slăbește sistemul imunitar şi ne predispune, astfel, la contractarea a diferite viroze. Pe lângă odihnă, însă, organismul are nevoie şi de o alimentație adecvată pentru a-și asigura nutrienții necesari, dar și de hidratare optimă pentru a facilita eliminarea compușilor toxici rezultați din metabolism.

Vitamina C şi quercetina

Citricele, ardeii grași și legumele frunzoase, precum spanacul, rucola și kale, sunt câteva alimente binevenite în această perioadă, îndeosebi datorită conținutului ridicat de vitamina C, dar și de alți antioxidanți care protejează celulele și țesuturile și susțin funcția imunitară. Ceapa și usturoiul sunt cunoscuţi din timpuri străvechi ca aliați puternici în lupta împotriva infecțiilor respiratorii și nu numai. Beneficiile lor se datorează unei categorii aparte de compuși organosulfurici, responsabili și de mirosul specific, dar și quercetinei, care are posibile efecte benefice în situaţii de anxietate şi stări depresive, care pot apărea la multe persoane în această perioadă a anului. Acțiunea de tip antidepresiv se datorează efectelor antioxidante ale acestei molecule, antiinflamatoare și neuroprotective. Alte surse alimentare de quercetină sunt merele, strugurii negri, caperele, broccoli, ardeii grași galbeni și verzi, dar și ceaiul verde și negru, cacaua și unele mirodenii, precum oregano.

Între mirodeniile cu acțiune antiinflamatoare şi care ne pot ajuta în lupta contra răcelilor și gripei se numără și ghimbirul, turmericul, scorțișoara. O băutură delicioasă poate fi preparată amestecând jumătate de linguriță de turmeric cu un sfert de linguriță de ghimbir, un sfert de linguriță de scorțișoară și un praf de piper negru la o cană de lapte vegetal cald, îndulcit cu o linguriță de miere de tei sau altă varietate preferată.

Două microelemente importante pentru buna funcționare a sistemului imunitar, dar și pentru combaterea oboselii, sunt zincul și fierul. Cei doi micronutrienți pot competiționa la absorbția intestinală, de aceea este de preferat ca administrarea lor sub forma suplimentelor alimentare să se facă separat, la distanță de 2-4 ore sau chiar mai mare. Fierul și zincul folosesc căi similare de transport intestinal, astfel încât ele se pot inhiba reciproc atunci când se află în doze mari, așa cum este cazul suplimentelor alimentare. Alimentele bogate în aceste două minerale includ: nucile de diferite feluri (nuci europene, migdale, alune, fistic etc.), semințele (de dovleac, susan, cânepă, in, floarea-soarelui), spanacul, peștele.

La majoritatea persoanelor din emisfera nordică, valorile vitaminei D scad semnificativ pe parcursul iernii din pricina diminuării intensității radiației solare. Vitamina D este un microelement esențial pentru metabolismul calciului, dar joacă un rol important și în imu­nitate și în modularea dispoziției. Un supliment de calitate este binevenit, dat fiind faptul că oferta dietetică este destul de restrânsă. Sunt puține alimente care conțin vitamina D, printre acestea numărându-se ouăle și peștele gras, precum somonul și tonul. În perioada de post este bine să ne orientăm către băuturile vegetale fortificate cu vitamina D.

Surse complexe de nutrienţi

Starea de oboseală ne poate determina să mâncăm mai mult, în special alimente cu un conţinut ridicat de zahăr și grăsimi, adică produse calorice din care corpul poate obține rapid multă energie. Totuși, alegerile înțelepte și în beneficiul nostru rămân sursele de carbohidrați complecși din care, deși energia se obține mai lent, aceasta este de mai lungă durată. Prin urmare, ne vom orienta către legumele rădăcinoase, precum morcovi, păstârnac, sfeclă roșie, ridiche, dar și către fructe și leguminoase. O sursă complexă de nutrienți sunt arahidele, care conțin atât proteine, cât și grăsimi și o cantitate mică de carbohidrați complecși. Din acest motiv, arahidele și untul de arahide nu produc creșteri şi scăderi bruște ale glicemiei, urmate, inevitabil, de înteţirea senzației de oboseală și de foame.

Pentru o hidratare optimă, vom bea apă, dar și infuzii din plante. Supele și ciorbele sunt nutritive și, în același timp, contribuie la aportul de lichide.

În apropierea primăverii, nu puțini sunt cei care încep să se gândească la kilogramele în plus căpătate, mai ales, în perioada sărbătorilor de iarnă. Este bine să avem în vedere, totuşi, faptul că schimbările frecvente ale greutăţii corporale nu sunt benefice, inducând dezechilibre metabolice, uneori chiar ireversibile. Un regim de slăbit, cel mai adesea, nu poate fi adop­tat ca parte a stilului de viață. Experții în nutriție și sănătate ne îndeamnă la formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, care pot fi urmate timp îndelungat. O alimentație echilibrată și adecvată va aduce, în cele din urmă, și o greutate corporală optimă.

Pentru creștinii ortodocși, venirea primăverii aduce și Postul Mare, un prilej minunat de a ne întoarce privirea către sine pentru o mai bună autocunoaștere, inclusiv în materie de obiceiuri alimentare. Restricțiile specifice Postului Mare se pot constitui într-un început bun, astfel încât să ne bucurăm de beneficiile obținute prin postire și după încheierea acestei perioade. Desigur, ne referim la alimentele pe care le consumăm, însă mai mult decât alimentele în sine contează o deprindere a cumpătării și o exersare a simțurilor.

Prin post putem ajunge mai lesne să distingem între foame și pofte, de pildă, o abilitate pe care majoritatea dintre noi o pierdem încă din copilărie din pricina mâncatului contextual mai mult decât pentru astâmpărarea foamei. De pildă, de multe ori mâncăm fără să ne fie foame doar pentru că știm că nu vom mai avea timp să mâncăm în următoarele ore. Cu alte cuvinte, mâncăm pentru a preveni senzația de foame, pierzând simțul real al nevoii de hrănire. Experții de la Harvard ne oferă un test ușor pentru a verifica dacă ne este cu adevărat foame la un moment dat. Pornind de la premisa că foamea reală ne determină să mâncăm orice, fără să facem nazuri, ei ne îndeamnă să ne întrebăm: „Aș mânca acum tofu, țelină sau morcovi?” Dacă răspunsul este „da”, înseamnă că ne este cu adevărat foame.