Alegeri pentru Adunările Eparhiale din Patriarhia Română

În luna aprilie 2010, în ziua de 15 sau 22, potrivit Hotărârii Sfântului Sinod nr. 6282/29.10.2009, în fiecare din eparhiile Patriarhiei Române se organizează alegeri pentru Adunările Eparhiale, întrucât mandatele actualilor membri, clerici şi mireni, aleşi în ziua de 4 mai 2006, expiră.

Ce este Adunarea Eparhială şi cine face parte din ea În Patriarhia Română, la nivelul fiecărei eparhii (episcopii sau arhiepiscopii) există o Adunare Eparhială, definită de Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, ca "organism deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice şi patrimoniale ale eparhiei" (art. 90). Preşedintele Adunării Eparhiale, ca de altfel al tuturor celorlalte organisme de la nivel eparhial, este întotdeauna chiriarhul (episcopul sau arhiepiscopul). Alături de chiriarh, în fiecare eparhie, membri ai Adunării sunt şi arhierii-vicari, şi episcopii-vicari. Ierarhii sunt, deci, membrii de drept ai Adunării Eparhiale. Pe lângă ei, fiecare Adunare Eparhială se compune din 30 de reprezentanţi aleşi ai clerului şi ai credincioşilor, în proporţie de o treime clerici şi două treimi mireni. Cei 30 de reprezentanţi se aleg pe termen de 4 ani; şi pot fi aleşi pentru cel mult două mandate. Limitarea la cel mult două mandate, indiferent că sunt consecutive sau nu, a fost introdusă de noul Statut al Bisericii Ortodoxe Române (aprobat de Sfântul Sinod în noiembrie 2007 şi intrat în vigoare în ianuarie 2008, după publicarea în Monitorul Oficial al României, nr. 50/22 ian. 2008). Condiţiile ce se cer a fi îndeplinite pentru a putea candida În primul rând, candidaţii pentru Adunarea Eparhială trebuie să constituie exemple de "viaţă morală şi religioasă demnă de un creştin" (art. 91 al. 1 Statut). Pentru clerici se cere să aibă cel puţin gradul profesional definitiv şi "să se fi distins printr-o activitate deosebită şi purtare exemplară" (art. 73 al. 1 şi 74 al. 1 din Regulamentul pentru funcţionarea organelor deliberative, în continuare ROD). Pentru mireni se cere a fi desemnaţi în prealabil de Consiliul Parohial al parohiei din care provin (art. 87 al. 2 ROD). Iar pentru această desemnare este necesar ca ei să fie înscrişi în lista Adunării Parohiale a parohiei respective şi să fi împlinit vârsta de 30 de ani (art. 88 al. 1 ROD). Pentru depunerea oricărei candidaturii este necesară şi binecuvântarea ierarhului locului (art. 91 al. 1 Statut). Candidaturile trebuie depuse la biroul electoral eparhial cu cel puţin 30 de zile înainte de data stabilită pentru alegeri (art. 75 ROD). Cum sunt aleşi cei 30 de membri ai Adunării Eparhiale Fiecare eparhie, la nivelul căreia se constituie un birou electoral eparhial, este împărţită în câte zece circumscripţii electorale; în fiecare circumscripţie se alege un membru cleric şi doi mireni (art. 65 ROD). La nivelul fiecărei circumscripţii electorale, lucrările se desfăşoară într-una din bisericile parohiale sub preşedinţia unui delegat eparhial, desemnat de chiriarh (art. 66 ROD). Alegerea se face de fapt în două şedinţe care se desfăşoară imediat una după cealaltă: prima pentru alegerea reprezentantului cleric; cea de-a doua pentru alegerea celor doi reprezentanţi mireni (art. 90 ROD). Alegerea reprezentanţilor clerici Membrii clerici ai Adunării Eparhiale se aleg de către toţi preoţii şi diaconii în funcţie, constituiţi în colegii electorale clericale, pe circumscripţii (art. 91 al. 3 Statut). În ziua stabilită, la orele 10.00 a.m., toţi preoţii şi diaconii care funcţionează efectiv la una din bisericile parohiale din cuprinsul eparhiei se adună în cele zece biserici desemnate prin ordinul circular al Centrului eparhial, fiecare în circumscripţia de care aparţine. Se constituie astfel cele zece colegii electorale clericale (art. 76 ROD). După săvârşirea rugăciunii, delegatul eparhial desemnează, în mod provizoriu, un secretar care face apelul nominal după lista oficială a membrilor clerici ai circumscripţiei (art. 78 ROD). Pentru constituirea valabilă a colegiului electoral trebuie întrunită majoritatea absolută (mai mult de jumătate) a clericilor alegători din circumscripţia respectivă; în caz contrar, alegerea se amână peste 14 zile, când se va face indiferent de numărul clericilor alegători prezenţi (art. 79 ROD). Constatând că numărul alegătorilor prezenţi corespunde prevederilor regulamentare, delegatul eparhial procedează la constituirea definitivă a biroului electoral de circumscripţie. Ca preşedinte, cu consimţământul adunării, el desemnează doi secretari şi doi membri preoţi, persoane de încredere. Apoi anunţă colegiului numele candidaţilor (art. 80 ROD). Votarea propriu-zisă Votarea se face prin vot secret. Astfel, unul dintre secretarii adunării dă citire listei clericilor, iar celălalt secretar înmânează fiecăruia dintre clericii alegători (atunci când este strigat) câte un buletin de vot ştampilat cu sigiliul oficial. Apoi se suspendă şedinţa pentru 15 minute pentru a da posibilitatea alegătorilor să înscrie pe buletin numele candidatului pe care doresc să-l aleagă (art. 82 al. 1 ROD). Se redeschide şedinţa; secretarul face din nou apelul nominal şi fiecare alegător, atunci când este strigat, se prezintă pentru a depune buletinul de vot în urna pregătită. Introducerea buletinelor în urnă se face în prezenţa preşedintelui şi a celor doi preoţi, persoane de încredere, membri ai biroului electoral; secretarul bifează pe lista de apel pe fiecare alegător, după ce a introdus buletinul în urnă. După ce au votat toţi cei prezenţi, preşedintele mai acordă un termen de jumătate de oră, timp în care ar putea vota şi eventualii întârziaţi; apoi declară votarea închisă (art. 82 al. 2-5 ROD). Numărătoarea voturilor se face de preşedinte şi de cei doi secretari, luând unul câte unul buletinele din urna în care au fost depuse şi introducându-le într-o altă urnă goală. Constatându-se că numărul buletinelor corespunde cu numărul votanţilor, preşedintele scoate unul câte unul buletinele din urnă, în văzul tuturor, şi citeşte cu voce tare numele înscris pe fiecare buletin, iar secretarii notează voturile acordate fiecăruia dintre candidaţi. La sfârşitul acestei operaţii, preşedintele proclamă rezultatul alegerii, care se înscrie în procesul-verbal. Este declarat ales cel care întruneşte majoritatea absolută a voturilor, adică mai mult de jumătate din voturile exprimate. Dacă la prima votare nu întruneşte nimeni majoritatea absolută, se organizează îndată o a doua votare. În acest caz este declarat ales cel care întruneşte cele mai multe voturi, indiferent de numărul lor (majoritatea relativă). În final, buletinele de vot se ard în faţa adunării (art. 83 ROD). În cazul în care preşedintele constată că alegătorii prezenţi se pronunţă de la început în unanimitate pentru un singur candidat, atunci el se proclamă ales prin aclamaţie; dacă există însă glasuri potrivnice, se procedează la votare (art. 81 ROD). Procesul-verbal în care se indică circumscripţia, locul, data şi rezultatul alegerii este verificat şi semnat în faţa adunării de preşedinte, de secretari şi de cei doi preoţi persoane de încredere, adică de toţi membrii biroului colegiului, şi se înaintează în cel mult 48 de ore Biroului electoral eparhial (art. 84 ROD). Clericului ales membru în Adunarea Eparhială, dacă este prezent, i se eliberează îndată mandatul respectiv, sub luare de dovadă; dacă este absent, mandatul se încredinţează delegatului eparhial, căruia îi revine sarcina de a-l transmite apoi celui ales (art. 85 ROD). Alegerea reprezentanţilor mireni Membrii mireni ai Adunării Eparhiale se aleg de către delegaţii Consiliilor Parohiale, constituiţi în colegii electorale mireneşti, pe circumscripţii (art. 91 al. 2 Statut). În aceeaşi zi, după încheierea lucrărilor Colegiului electoral clerical, sub preşedinţia aceluiaşi delegat al chiriarhului, se întruneşte Colegiul electoral mirenesc care va proceda, în mod similar (art. 89 ROD), la alegerea a câte doi reprezentanţi mireni în fiecare din cele zece circumscripţii electorale ale eparhiei (art. 86 ROD). Despre contestaţii Oricare dintre alegătorii, clerici sau mireni, care participă efectiv la alegeri pot face contestaţii privind eventuale nereguli sesizate în modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor. Contestaţiile se depun la Biroul electoral eparhial în termen de opt zile de la data alegerilor; ele trebuie motivate clar şi sprijinite pe un text statutar sau regulamentar. Biroul electoral eparhial, prin intermediul Consiliului Eparhial, înaintează Adunării Eparhiale toate contestaţiile împreună cu celelalte acte ale alegerilor eparhiale, pentru a se examina şi decide asupra lor la cea dintâi şedinţă (art. 91-93 ROD). Convocarea şi constituirea Adunării Eparhiale După încheierea lucrărilor celor două colegii electorale, clerical şi mirenesc, delegatul eparhial transmite Consiliului Eparhial procesele-verbale ale celor două şedinţe, împreună cu toate documentele referitoare la alegeri. După care, chiriarhul, în calitate de preşedinte de drept, convoacă noua Adunare Eparhială (art. 94 ROD). Convocarea se trimite oficial fiecărui membru ales, adică tuturor celor 30. În tot cuprinsul Patriarhiei Române, şedinţele de constituire ale noilor Adunări Eparhiale trebuie organizate în decurs de 30 de zile de la data încheierii alegerilor, la reşedinţa fiecărei eparhii (art. 95-96 ROD). În ziua stabilită şi indicată în convocare, în Catedrala eparhială se săvârşeşte Sfânta Liturghie la care participă toţi membrii noii Adunări. Apoi are loc şedinţa de constituire care va fi deschisă, evident, de chiriarh. În calitate de preşedinte, tot chiriarhul, cu consimţământul Adunării, desemnează în mod provizoriu doi secretari (un cleric şi un mirean). Secretarul cleric face apelul nominal; pe măsură ce sunt strigaţi, membrii se apropie şi depun mandatele în faţa prezidiului. Încheindu-se această operaţie, preşedintele invită membrii Adunării să se constituie în două secţiuni pentru verificarea mandatelor (art. 97-98 ROD). Secţiunea I este compusă din membrii aleşi în circumscripţiile I-V, iar secţiunea II este compusă din membrii aleşi în circumscripţiile VI-X; fiecare secţiune având sarcina de a examina mandatele membrilor celeilalte. În acest scop, preşedintele împarte dosarele cuprinzând actele electorale împreună cu mandatele respective, precum şi eventualele contestaţii. Şedinţa în plen se suspendă, fiecare din cele două secţiuni constituindu-se separat sub preşedinţia de drept a celui mai în vârstă membru cleric din sânul ei; fiecare secţiune îşi alege şi un raportor (art. 99-101 ROD). După încheierea discuţiilor pe secţiuni, preşedintele Adunării Eparhiale redeschide şedinţa de plen. Raportorii celor două secţiuni propun mai întâi validarea alegerilor din circumscripţiile electorale în care nu au existat probleme deosebite şi a celor împotriva cărora au existat eventuale contestaţii, însă nemotivate. Apoi, actele alegerilor cu contestaţii motivate se depun la prezidiu, pentru a fi transmise Comisiei speciale de organizare şi validare, care va fi ulterior aleasă de Adunare (art. 102 al. 1 ROD). Dacă în urma acestei proceduri se constată că au fost validate majoritatea mandatelor, adică cel puţin 16, preşedintele declară Adunarea Eparhială legal constituită şi capabilă să adopte hotărâri valabile. Membrii ale căror mandate nu au fost încă validate participă şi ei mai departe la şedinţele şi lucrările Adunării, având aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi membrii validaţi, până când Adunarea hotărăşte definitiv asupra validării sau invalidării mandatelor lor (art. 102 al. 2-3 ROD). Adunarea fiind astfel constituită, se stabileşte în mod definitiv biroul, alegându-se trei secretari: un cleric şi doi mireni. Secretarul cleric este desemnat de preşedinte ca secretar general; acesta este dator a pregăti lucrările Adunării, punându-le la dispoziţia preşedintelui şi a celorlalţi membri ai biroului. Ceilalţi doi secretari iau note pentru sumar, ţin evidenţa membrilor care cer cuvântul şi în general îl ajută pe secretarul general (art. 103 ROD). Pentru studierea şi formularea propunerilor asupra problemelor ce urmează a fi supuse deliberării, la începutul fiecărui mandat de 4 ani, membrii Adunării Eparhiale se împart în cinci comisii permanente de lucru, fiecare având câte un preşedinte şi un raportor (dintre membrii ei), desemnaţi de plen, la propunerea preşedintelui Adunării Eparhiale, adică a chiriarhului. Cele cinci comisii sunt: 1. Comisia administrativ-bisericească; 2. Comisia culturală şi educaţională; 3. Comisia economică, bugetară şi patrimonială; 4. Comisia social-filantropică; 5. Comisia organizatorică, juridică şi de validare (art. 94 Statut). Rapoartele comisiilor, semnate de preşedinţi şi raportori (secretari), se prezintă în scris preşedintelui Adunării Eparhiale, adică chiriarhului, înaintea deschiderii şedinţei de plen în care ele urmează să se discute (art. 105 al. 4 ROD). Comisia organizatorică, juridică şi de validare, imediat după constituirea sa, procedează la examinarea mandatelor rămase nevalidate, făcând propuneri Adunării pentru validarea sau invalidarea lor definitivă (art. 106 al. 1 ROD). Atribuţiile Adunării Eparhiale Printre atribuţiile Adunării Eparhiale prevăzute de Statutul Bisericii Ortodoxe Române (art. 92) se găsesc următoarele: - susţine interesele şi drepturile Bisericii şi ale eparhiei, în conformitate cu prevederile canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti; - veghează la respectarea, în cuprinsul eparhiei, a măsurilor cu caracter unitar - prevăzute de Statut, de regulamentele bisericeşti şi de hotărârile organelor centrale bisericeşti - referitoare la administrarea bunurilor mobile şi imobile ale unităţilor de cult din întreaga eparhie, precum şi a altor bunuri patrimoniale, culturale şi epitropeşti ale acestora; - susţine instituţiile şi aşezămintele culturale, social-filantropice şi economice ale eparhiei; - aprobă înfiinţarea, desfiinţarea şi delimitarea teritorială a protopopiatelor, la propunerea Consiliului Eparhial; - aprobă raportul general anual întocmit de Consiliul Eparhial şi hotărăşte măsuri pentru o bună desfăşurare a activităţilor eparhiei; - aprobă contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar contabil al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale, precum şi măsuri pentru asigurarea bunurilor bisericeşti; - aprobă bugetul general al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale; - hotărăşte cu privire la modul de administrare a bunurilor eparhiei, precum şi ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; - alege, la propunerea chiriarhului: pe membrii Consiliului Eparhial, pe cei trei membri titulari şi pe cei doi supleanţi ai Consistoriului Eparhial, precum şi unul, doi sau trei preoţi ca membri ai Consistoriului Mitropolitan. Chiar în şedinţa de constituire, Adunarea Eparhială deleagă trei reprezentanţi eparhiali, un cleric şi doi mireni, pentru Adunarea Naţională Bisericească (cf. art. 92 lit. c Statut; art. 107 lit. a ROD), însă procedura alegerii acestei adunări o vom prezenta într-un număr viitor, când vom fi mai aproape de momentul alegerii noii Adunări Naţionale Bisericeşti.